Secretarul general al Alianței Nord Atlantice a cerut, joi, Rusiei, să evite orice amestec în fosta sa republică sovietică, teatrul unor ample mișcări de contestare a președintelui Alexandr Lukașenko, după scrutinul din 9 august.
„Nimeni, nici Rusia, nu trebuie să se amestece” în Belarus, a declarat, joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru cotidianul german Bild.
„Belarus este un stat suveran și independent”, a adăugat Stoltenberg. „Este foarte clar: respectăm integritatea teritorială a Belarusului”, a declarat șeful Alianței, care a avut, joi, o întâlnire, la Berlin, cu cancelarul german Angela Merkel.
Aceste declarații vin în timp ce, la Moscova, președintele rus Vladimir Putin a declarat că este gata să desfășoare forțe în Belarusul vecin dacă disputa post-electorală va escalada acolo, în cadrul acordurilor de securitate și militare existente, scrie Le Figaro.
Într-un interviu difuzat joi, de postul Rossiya 1, Vladimir Putin a revenit la situația din Belarus și la „angajamentele” pe care Rusia le are cu vecinul său, fost satelit al fostei URSS.
El a explicat că, la solicitarea lui Alexandr Lukașenko, președintele Belarus, s-a format o rezervă de poliție, dar va fi trimisă ca întăriri numai „dacă situația scapă de sub control”.
Chestiunea unui ajutor pentru Belarus, țară care cunoaște demonstrații fără precedent încă din 9 august, a fost expusă de Vladimir Putin, care a evocat această forță polițienească ce poate, eventual, fi trimisă în Belarus, în cadrul acordurilor Organizației Tratatului de Securitate Colectivă și Uniunii Rusia-Belarus.
Vladimir Putin a precizat că, în virtutea acestor acorduri, Rusia are angajamente față de Belarus în domeniul securității.
„Nu este nimic de ascuns, există clauze concordante care stipulează că toate țările membre ale acestor organizații, inclusiv Uniunea care are doar două țări, Rusia și Belarus, trebuie să se ajute reciproc în protejarea suveranității, a frontierelor externe și a stabilității. Așa este scris ”, a răspuns Putin la întrebarea cu privire la ajutorul rusesc către Minsk, evocat de președintele Alexandr Lukașenko.
De asemenea, liderul de la Kremlin a spus că actuala criză din Belarus este „o problemă a societăţii şi a poporului belaruse”, adăugând că, din punctul său de vedere, Rusia se comportă „într-o manieră mult mai rezervată şi neutră decât multe alte ţări, atât europene cât şi americană”, scrie Agerpres.
În ultimele 17 zile, zeci de mii de demonstranţi au ieşit pe străzile din Minsk şi din alte oraşe din Belarus pentru a protesta împotriva realegerii controversate a lui Lukaşenko (65 de ani) în funcţia de preşedinte la scrutinul prezidenţial din 9 august.
Opoziţia belarusă este convinsă că votul a fost fraudat, în timp ce liderul de la Minsk invocă rezultatele oficiale ale scrutinului, ce îi acordă peste 80% din sufragii, iar candidatei opoziţiei Svetlana Tihanovskaia, care s-a refugiat în Lituania, doar 10%.
Aleksandr Lukaşenko a acuzat NATO - din care fac parte şi Polonia, Lituania şi Letonia, ţări ce au frontieră cu Belarus - că îşi consolidează forţele în apropierea graniţei cu ţara lui.
Miercuri, Stoltenberg a respins ferm acuzaţiile Minskului, subliniind că orice încercare a Belarusului de a folosi Alianţa Nord-Atlantică drept ţap ispăşitor este „greşită şi nejustificată”.