Nașterea Maicii Domnului. Tradiții și obiceiuri

Părintele Ioan Istrati: „Uciderea unui singur prunc face parte din același registru al iadului ca și uciderea miilor de prunci de către Irod”. Sursa Foto: Arhiva EVZ

În fiecare an, pe 8 septembrie, creștinii ortodocși celebrează Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, așa cum mai este cunoscută în popor. Aceasta este cea mai mare sărbătoarea a toamnei și are multe tradiții și obiceiuri. Rugăciunile rostite în această zi sunt mai puternice, iar conform scrierilor bisericești, casa celor care se roagă va fi protejată împotriva focului,vântului, grindinei și a altor intemperii.

Nașterea Maicii Domnului este considerată cea mai importantă sărbătoare a toamnei. Creștinii ortodocși o celebrează an de an pe 8 septembrie, iar în popor este cunoscută ca Sfânta Maria Mică. Astăzi, aproximativ 2,2 milioane de persoane își sărbătoresc onomastica.

Majoritatea femeilor care îşi sărbătoresc onomastica în această zi poartă numele de Maria, Mariana, Mărioara şi Măriuca. Astăzi se sărbătoresc şi cele care poartă numele de Marinela, Marilena, Mioara sau Marina. Se serbează şi bărbaţii cu numele de Marian, Marin sau Marinică.

Detalii despre Nașterea Maicii Domnului nu se găsesc în Evanghelie. Totuși, scrierile apocrife oferă multe amănunte despre originea şi copilăria Fecioarei Maria. Fragmentul referitor la Ea a fost scris în jurul anului 140. Conform scrierilor Noului Testament, Maria s-a născut din părinţi în vârstă, care mai înainte fuseseră fără copii, pe nume Ioachim şi Ana, ca răspuns la rugăciunile lor. Părinții Sfintei Marii sunt celebrați de creștinii ortodocși pe 9 septembrie.

Tradiții și obiceiuri de Sfânta Maria Mică

Nașterea Maicii Domnului marchează în calendarul popular trecerea de la vară la toamnă. Pentru cei care locuiesc la sat, sărbătoarea anunță baterea nucilor, culesul viilor dar și semănatul grâului, al orzului sau a secarei de toamnă. Aceasta este ziua când rândunelele pleacă spre zone mai calde, iar insectele încep să se ascundă.

În această zi importantă, gospodinele împart struguri și prune de sufletul morților. Tradiția spune că astfel vei primi și tu din roadele toamnei pe cealaltă lume.

Nașterea Maicii Domnului aduce multe tradiții, obiceiuri și superstiții legate de toamnă. Se spune că din această zi, plantele își pierd puterile tămăduitoare. Apele se răcesc și încep târgurile și iarmaroacele.

La fel ca în orice altă zi de sărbătoare, nu se fac treburi gospodărești, nu se spală rufe și nu se face curățenie în casă.

În această zi, rugăciunile sunt mai puternice, iar conform scrierilor bisericeşti, casa în care arde candela va fi binecuvântată cu armonie şi înţelegere şi ferită de foc, de vijelie sau grindină, de rele şi nenorociri.

Nașterea Maicii Domnului, o sărbătoare importantă pentru femeile care își doresc copii

Conform tradițiile populare, femeile care suferă de infertilitate obișnuiesc să meargă la biserică, rugându-se asemenea Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana. Pentru dezlegarea pântecelui, femeile obișnuiesc să ţină aprinsă o candelă în fața icoanei Sfintei Fecioare, apărătoarea fetelor necăsătorite, a femeilor însărcinate, a mamelor și a copiilor, dar și a tuturor celor care cred în Hristos Mântuitorul.

Pe 8 septembrie, când creștinii ortodocși o celebrează pe Maica Domnului, , familiile care-și doresc copii își îndreaptă rugăciunile şi către Sfinții Stelian, Nectarie Taumaturgul, Anton sau Efrem cel Nou, cunoscuți a fi protectorii femeilor care vor să nască prunci.

„Orice ţipete, orice cuvinte murdare îl spurcă deja pe copil, întipăresc deja în inima lui imaginile viciului şi patimilor; şi, dimpotrivă, cu totul altfel se cristalizează destinul pruncului dacă viitoarea mamă, rugându-se, contemplă deseori icoana Preacuratei Maici a lui Dumnezeu”, scrie Doxologia.ro.