Tablouri de Grigorescu, Aman sau Monet pot fi admirate în expoziţia "Napoleon al III-lea şi Principatele Unite", la Muzeul Naţional de Artă.

La 200 de ani de la naşterea Împăratului Napoleon al III-lea, „arbitrul Europei“ în perioada constituirii statului român, Muzeul Naţional de Artă al României deschide o expoziţie grandioasă: „Napoleon al III-lea şi Principatele Unite“. Cele 200 de picturi, manuscrise, fotografii şi obiecte din perioada 1856-1881, provenite din din peste 30 de muzee şi colecţii particulare din România şi Franţa, refac tabloul relaţiilor franco-române de la începutul secolului al XIX-lea până la venirea lui Carol I pe tron.

Expoziţia, vernisată ieri în prezenţa ambasadorului Franţei în România, Henri Paul, a lui Emmanuel Starcky, directorul muzeelor naţionale şi al domeniului castelelor de la Compiègne şi Blérancourt, şi a lui Thomas Grenon, administrator general al Reuniunii Muzeelor Naţionale din Franţa, poate fi vizitată până pe 1 februarie 2009. Anticipat, evenimentul celebrează şi 150 de ani de la Unirea Principatelor sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, în 1859. Între 20 martie şi 29 iunie 2009, obiectele vor fi expuse şi la Muzeul Naţional al Castelului din Compiègne.

„Naşul“ României mari

Napoleon al III-lea (1808-1873) - nepotul lui Bonaparte - ultimul monarh al Franţei şi primul ei preşedinte, a fost „naşul“ statului român, potrivit istoricului Lucian Boia. „Unirea Principatelor a fost susţinută de Napoleon al III-lea încă de la Războiul din Crimeea. Brătianu îi scrisese o petiţie pentru susţinerea ei, deci această aspiraţie îi era bine cunoscută. În 1859, anul în care a fost ales Alexandru Ioan Cuza în Moldova şi Valahia, surpriza a cuprins toate cancelariile Europei, în afară de cea a Franţei!“, explică Emmanuel Starcky, curatorul expoziţiei, care şi-a propus să ilustreze în ce măsură evenimentele politice de atunci s-au reflectat în artă şi cât de intense erau schimburile artistice dintre cele două popoare.

De aceea, obiectele expuse punctează evenimente cruciale: Războiul din Crimeea, Congresul de la Paris şi Expoziţia Universală din capitala Franţei, unde a fost adus Tezaurul de la Pietroasa, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, Războiul de Independenţă şi relaţiile viitorului rege Carol I cu francezii.

Picturi de Grigorescu şi Monet

Pe lângă lucrările artiştilor români Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Tattarescu, Sava Henţia, Carol Pop de Szathmari, vizitatorii pot admira picturi de Claude Monet (două lucrări, „Strada Montorgueil. Serbarea din 30 iunie 1878“ şi „Camille. Femeia cu rochie verde“ din 1866), Gustave Moreau („Studiu de atelier“), Jean- François Millet („Femeie păzind un foc de paie“), Alfred Sisley („Marginea pădurii de la Fontainebleau“) sau Edgar Degas („Autoportret“). Galeria de portrete e impresionantă: două tapiserii uriaşe după Franz Xaver Winterhalter îi înfăţişează pe Napoleon a III-lea şi Împărăteasa Eugenia, Alphonse de Lamartine apare pictat de Henry Wyndham Phillips (1848), iar Carol I şi Cuza, de către Carol Pop de Szathmari.

Tratatul de la Paris în original, parafat de marile puteri în 1856, scrisori semnate de „votre serviteur, Alexandre Jean Cousa“, adresate lui Napoleon, şi o trusă de pistoale de duel oferită de împăratul francez domnitorului român întregesc expoziţia.

ÎNGRIJORARE

„Muzeele vor resimţi criza financiară“

Expoziţia de la Bucureşti a fost vernisată în prezenţa unui „personajcheie“ când vine vorba de muzeele franceze: Thomas Grenon, administratorul general al Reuniunii Muzeelor Naţionale din Franţa. Instituţia, veche de 100 de ani, manageriază resursele muzeelor, alcătuieşte colecţii şi promovează arta contemporană. În faţa crizei financiare, care va afecta şi piaţa de artă, Grenon spune că există o soluţie: expoziţii pentru un public foarte larg, cu riscul asumat de a irita criticii.

Ultimul exemplu este controversatul „Picasso şi maeştrii“ din Paris. „Muzeele vor resimţi criza financiară în primul rând din cauza scăderii numărului de vizitatori şi a actelor de mecenat ale marilor întreprinzători. Statul francez susţine însă foarte puternic muzeele, din punct de vedere financiar, iar noi vom încerca să facem cât mai multe expoziţii care să atragă un public foarte larg. «Picasso şi maeştrii», de exemplu, are un succes uriaş“, a explicat Grenon, încântat şi de expoziţia de la MNAR.