Plângerea penală a fost formulată de reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), care susţin că suprafaţa exploatată ilegal se întinde pe un hectar.
"În urma unei sesizări am constatat că angajaţii firmelor care construiesc autostrada Arad – Timişoara furau argilă de pe raza localităţii Orţişoara, pentru a-l folosi ca material de umplutură la autostradă. Exploatarea zăcământului (minereu aflat în proprietatea statului – n.r.) era ilegală, neexistând o autoritaţie în acest sens, drept pentru care le-am făcut plângere penală înaintată azi (ieri – n.r.) Poliţiei Timiş", a declarat Adrian Anescu, inspector superior în cadrul ANRM.
Drept urmare poliţiştii timişoreni au demarat o anchetă pentru a stabili dacă sunt adevărate acuzaţiile aduse constructorilor autostrăzii, consorţiile Astaldi (Italia), POOR (Austria) şi FCC Construction (Spania).
Directorul firmei Metalcomp, subcontractorul român al consorţiului italian Astaldi, ai cărui angajaţi sunt bănuiţi că au furat argila, a refuzat să facă orice comentariu în legătură cu acest subiec. De asemenea, reprezentanţii consorţiului Astaldi nu au transmis niciun punct de vedere în legătură cu ancheta poliţiei, deşi reporterii evz.ro le-au solicitat în scris o reacţie.
„În urma unei inspecţii recente din partea ANRM a rezultat că unul din subcontractorii asocierii FCC Construccion – Astaldi ar fi folosit material de umplutură de la o groapă de împrumut. Pentru aceasta există un contract de închiriere cu proprietarul, aflat încă în curs de autorizare de către organele abilitate. Nu am fost informaţi şi nici nu deţinem informaţii asupra plângerii făcute în acest sens, şi suntem convinşi că aceasta situaţie se va putea clarifica şi regulariza cu Agenţia Naţională de Resurse Minerale în cel mai scurt timp”, a declarat pentru EVZ Pier Luca Canino, reprezentantul Astaldi S.P.A. Sucursala Bucureşti, România.

Declaraţii contradictorii

Pe de altă parte, constructorii autostrăzii Arad-TImişoara şi-au motivat oficial suspendarea lucrărilor prin faptul că statul român nu le-ar fi achitat facturile restante în valoare de 25 de milioane de euro.
În replică, Eusebiu Pistru, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, susţine că nu a fost emisă nicio factură de către constructori, motiv pentru Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri din România nu are nicio datorie faţă de constructor.
Lucrările la cei 44 de kilometri ai autostrăzii Arad – Timişoara, au început anul trecut, iar termenul iniţial de finalizare, din 2011, a fost deja amânat cu un an.

Fără finanţare pentru arheologi

Cei mai afectaţi de încetarea lucrărilor sunt cei peste 40 de arheologi care s-au ocupat de descărcarea istorică a şantierului. După şase luni de muncă, mai au nevoie de trei săptămâni de lucru, însă pe 27 septembrie li s-a comunicat că nu mai există finanţare pentru a încheia şantierul.
"Au rămas 16.000 de metri pătraţi decapaţi. Sunt gropi preistorice eneolitice, care datează din mileniul IV Î.H, cu vase din prima vârstă a fierului, din Epoca bronzului, etc. Au mai rămas de săpat 200 de complexe din cele 643 identificate în acest sit", explică dr. Florin Draşovean, responsabilul ştiinţific al şantierului.
Potrivit arheologului Alexandru Szentmiklosi, pe ruta autostrăzii au fost descoperite "situri de importanţă deosebită pentru patrimoniul cultural naţional şi din sud-estul Europei" care, abandonate, riscă să fie distruse peste iarnă.