De generaţii întregi, ne primenim casele, ne luăm haine noi, vopsim ouăle, facem friptură de miel, mergem la Slujba de Înviere şi ne salutăm cu „Hristos a Înviat!”. Unele tradiţii s-au schimbat, altele s-au adaptat. Evz.ro vă propune o călătorie în câteva destinaţii ale lumii pentru a descoperi tradiţii interesante, amuzante sau de-a dreptul ciudate din această perioadă. 

România. În unele părţi ale ţării, dimineaţa se pun într-un ibric apa rece, un ou roşu şi o monedă. Dacă te speli pe faţă cu această apă, vei avea un an îmbelşugat, vei fi rumen în obraji ca oul şi tare ca banul. În Transilvania, tinerii le stropesc pe fetele care le ies în cale cu apă rece sau cu parfum.

Alimentele care nu trebuie să lipsească de pe masa de Paşte sunt: drobul şi friptura de miel, brânza proaspătă de oaie, salata cu ceapã verde şi ridichi şi pasca.

Argentina. În partea de nord a ţării, se organizează un carnaval- participanţii poartă poncho-uri şi pălării şi beau două tipuri de băuturi – aloja şi chicha- pentru a alunga spiritele rele. În Sâmbăta Mare, femeile, îmbracate în cămăşi largi, poncho-uri viu colorate şi purtând pălării albe, interpretează cântece populare şi dansează în onoarea lui Pukllay- zeitatea în cinstea căreia se organizează întregul carnaval. Finalul evenimentului este marcat de sacrificarea unei oi.

Brazilia. La începutul Săptămânii Mari, se organizează o ceremonie de binecuvantare a ramurilor de palmier, care sunt împletite în cruci, steaguri şi litere. Un grup de oameni merg pe străzi, purtând statuete reprezentându-i pe Fecioara Maria şi Iisus Hristos. În această perioadă, fiecare musafir care trece pragul unei case este servit cu o mâncare tradiţională denumită pacoca.

Finlanda. Copii îşi murdăresc feţele cu funingine şi cerşesc pe străzi, încălecând cozi de mătură. În vestul ţării, sunt aprinse focuri mari în Duminica Paştelui, pentru a alunga vrăjitoarele şi spiritele rele.

Germania. Brazii care au fost împodobiţi de Crăciun sunt arşi, ca simbol al victoriei zilelor însorite asupra iernii aspre.

Italia. În Vinerea Mare, în numeroase biserici din Italia este păstrat cu sfinţenie ritualul spălării picioarelor. Sunt aleşi 12 bărbaţi din parohie, care îi simbolizează pe cei 12 apostoli, iar preotul bisericii le spală picioarele, asemeni lui Iisus Hristos. În prima zi de Paşte, oamenii mănâncă friptură de miel (Agnellino), preparat cu anghinare şi piper, alături de o salată de ouă fierte. În unele zone, se serveşte o pâine coaptă sub formă de coroană, împodobită cu bomboane colorate, de forma ouălor.

Spania. În oraşul Verges, are loc un "dans al morţii", care începe întotdeauna la miezul nopţii şi se încheie la primele ore ale dimineţii. Pe străzi defilează oameni costumaţi în schelete, purtând cu ei urne cu cenuşă, în semn de triumf asupra morţii.
 

“Jucăuşele” ouă vopsite

Ouăle roşii sunt simbolul acestei sărbători, regăsindu-se pe masa mai multor popoare, în jocuri sau ritualuri păstrate de sute de ani.

Potrivit legendelor creştine, Sfânta Maria a venit să îşi vadă fiul răstignit, aducând un coş cu ouă, care s-au înroşit de la sângele Mântuitorului.

Ouăle se vopsesc şi în alte culori, simbolizând renaşterea pământului, natura şi soarele. Sârbii inscripţioneză pe ouă "Hristos a înviat!". Ucrainenii se duc la cimitir cu ouă roşii, pe care le rostogolesc pe morminte şi le îngroapă apoi în pământ. Ruşii sparg ouăle folosind cuie, gest care simbolizează răstignirea lui Iisus Hristos.

În Anglia, în “Sâmbăta Ouălor”, copiii merg din casă în casă. La uşile care nu se deschid sunt lăsate vase de lut sparte. “Vânătoarea ouălor” este jocul preferat al celor mici. Ei trebuie să găsească ouăle asunse de iepuraş în timpul nopţii. Cel care adună cât mai multe primeşte cadouri şi dulciuri.

“Rostogolirea ouălor” ar reprezenta, potrivit tradiţiei, momentul răsturnării pietrei de pe mormântul lui Iisus. Câştigătorul acestui joc este cel care reuşeşte să îşi rostogolească oul pe distanţa cea mai mare, fără a-l sparge. În SUA, sute de copii vin cu coşuri pline cu ouă vopsite şi le rostogolesc în curtea Casei Albe.