Motivele pentru care judecătorii mneţin controlul judiciar în cazul lui Dan Voiculescu: "Şantajul a fost de natură să afecteze libertatea psihică a persoanei"

Tribunalul Bucureşti a motivat de ce a respins săptmâna trecută plângerea lui Dan Voiculescu prin care acesta solicita ridicarea controlului judiciar impus de procurorii anticorupţie în dosarul în care fondatorul Partidului Conservator este acuzat de şantaj. Decizia nu este definitivă iar Voiculescu poate face contestaţie.

• Prin urmare, probele administrate în cauza până la acest moment procesual relevă presupunerea rezonabilă că inculpatul Dan Voiculescu, atât prin pretinderea încheierii unor contracte de publicitate, sub pretextul promovării firmelor denunţătorilor, realizate în mod direct. dar şi special prin intermediari, angajaţi ai trustului, i-a determinat pe denunţătorii din prezenta cauză,prin ameninţarea  cu derularea  unor campanii mediatice negative îndreptate împotriva lor şi a firmelor pe care le administrau să încheie contracte de publicitate cu trustul I., în scopul de a dobândi pentru sine, în mod injust, un folos patrimonial.

Potrivit judecătorlor, în ceea ce priveşte apărarea inculpatului, în sensul că nu se impunea luarea unei măsuri preventive întrucât denunţurile au fost formulate în anul 2013 şi ulterior persoanele denunţătoare au fost audiate în anul 2014,  J"udecătorul constată că acesta aspect nu prezintă relevantă sub aspectul măsurii preventive dispuse in cauză, întrucât în speţă nu este incidentă o  cauză care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau continuarea umăririi penale şi implicit luarea unei măsuri preventive, din moment ce organele de urmărire penală au fost sesizate prin denunţurile formulate cu privire la săvârşirea unor  fapte de natură penală, pentru care acţiunea penală se exercită din oficiu, iar urmărirea penală îşi are limitele fixate între momentul începerii urmăririi penale, care crează cadrul legal pentru desfăşurarea activităţilor specifice acestei faze  procesuale  şi momentul final, ce coinicide cu cel al adoptării unei soluţii."

•  A mai susţinut inculpatul că măsura preventivă a controlului judiciar este nelegală, deoarece a fost luată cu încălcarea disp. art 212 alin. 2 C.p.p, conform cărora: “inculpatului prezent i se aduc la cunoştinţă, de îndată, în limba pe care o înţelege, infracţiunea de care este suspectat şi motivele luării măsurii controlului judiciar”, dispoziţii legale care presupun în opinia sa obligativitatea audierii inculpatului. Din analiza actelor de urmărire penală se constată că această susţinere este neîntemeiată întrucât prin procesul verbal încheiat la data de 03 07 2014 rezultă că acestuia i s-a adus la cunoştinţă calitatea de suspect, i-au fost comunicate drepturile şi obligaţiile şi după emiterea ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale, în data de 03 07 2014, a fost audiat în calitate de inculpat, la aceeaşi data.

Potrivit magistrailor, cu prilejul consemnării declaraţiei lui Dan Voiculescu i-au fost aduse la cunoştinţă drepturile prevăzute de art. 10 si art. 83, obligaţiile prevăzute de  art. 108 Cpp, precum si acuzaţiile formulate de parchet împotriva sa.

• Prin urmare se constată că întocmirea acestor acte de procedură s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor legale care garantează respectarea dreptului la apărare  precum şi a celorlalte  drepturi  prevăzute de lege pentru persoanele care dobândesc calitatea de suspect şi inculpat.
• Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că sunt îndelplinite cumulativ dispoziţiile art 202 alin 1 si 3 C.p.p. în sensul că pe lângă constatarea existenţei probelor şi indiciilor temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunile pentru care este cercetat, în speţă, măsura preventivă luată este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor formulate şi totodată necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.
• În consecinţă ,judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că măsura preventivă a controlului judiciar s-a dispus în mod just şi se impune  menţinerea acesteia în continuare având în vedere că faptele pentru care inculpatul este cercetat, săvârşite în calitate de persoană publică, modalitatea în care au fost comise (constrângerea şi ameninţarea cu darea în vileag a unor fapte compromiţătoare în scopul obţinerii unor beneficii patrimoniale importante), au fost de natură să afecteze libertatea psihică a persoanei şi să aducă atingere echilibrului social firesc prin afectarea mediului de afaceri ce presupune exercitarea relaţiilor comerciale cu bună credinţă, precum şi a  drepturilor şi intereselor cetăţenilor de a fi informaţi în mod corect, fără exercitarea de influenţe din partea conducătorului grupului I.M., în scopul de a-i determina pe angajaţi să lanseze, să promoveze şi să susţină campanii media pentru obţinerea unor foloase necuvenite.

Totodata măsura preventivă dispusă în speţă este şi necesară pentru realizarea în bune condiţii a urmăririi penale, care la acest moment se află în faza de debut, prin evitarea exercitării de influenţa sau presiuni  din partea inculpatului asupra …….., în special a celor care lucrează în cadrul trustului I. G. pentru, de stopare a activităţii infracţionale a inculpatului şi prevenirea săvârşirii unor noi fapte penale de acelaşi gen, în contextul în care  din actele dosarului rezultă că anterior ,inculpatul a  fost trimis în judecată pentru infracţiuni similare.

Alertă pentru proprietari. Câinele îți poate aduce probleme. Ce spune legea

Israelul pregătește replica după raidul masiv. Iranul amenință cu o armă puternică. Update

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus, săptămâna trecută, punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar faţă de Dan Voiculescu, acuzat de şantaj prin constrângere în scopul dobândirii, în mod injust, a unui folos patrimonial.

'Dan Voiculescu a ameninţat direct, sau prin intermediari, oameni de afaceri şi administratori a trei companii că, în situaţia în care nu vor încheia contracte de publicitate cu trustul de presă pe care în fapt îl conduce, va declanşa o agresivă campanie de discreditare. Sub această ameninţare, unul dintre oamenii de afaceri, denunţător în cauză, i-a achitat lui Voiculescu suma de 900.000 euro sub forma a cinci contracte de publicitate, încheiate cu trusturile de presă aparţinând acestuia', susţine DNA.

Procurorii mai arată că un al doilea om de afaceri, tot denunţător, deşi s-a simţit direct şi puternic ameninţat, a refuzat categoric să cedeze şantajului, ameninţării şi constrângerii, aşa încât trustul controlat de inculpat a declanşat un atac mediatic susţinut la adresa firmei acestuia.

'Potrivit probelor administrate în cauză, în perioada 2007, 2008, 2011, 2012, inculpatul Voiculescu, sub pretextul îmbunătăţirii şi menţinerii capitalului de imagine, a cerut unuia dintre denunţători încheierea unor contracte de publicitate care, în realitate, erau taxe de protecţie împotriva denigrării. Ca modalitate de abordare folosită de către Dan Voiculescu, acesta le-a prezentat denunţătorilor (oameni de afaceri) faptul că este necesar să acorde o atenţie deosebită sporirii capitalului de imagine al firmelor lor prin intermediul trustului de presă Intact Media şi a subliniat că lipsa promovării în media a activităţii companiilor lor riscă să aibă efecte dezastruoase din punct de vedere financiar, respectiv, că orice eveniment referitor la activitatea firmei va fi prezentat într-un mod negativ exagerat, nu doar sub formă de ştiri, ci sub formă de dezbateri televizate, gen talk-show, pe posturile de televiziune Antena 1 şi Antena 3', mai spus DNA.