Alegătorii au venit în număr mare pentru a-l alege pe protejatul lui Vladimir Putin într-un scrutin criticat pentru lipsa de competiţie.

Dmitri Medvedev a câştigat din primul tur alegerile prezidenţiale desfăşurate ieri în Rusia, cu un avantaj uriaş faţă de contracandidaţii săi, potrivit exit-pollurilor şi rezultatelor oficiale parţiale. Institutul public de sondare a opiniei a arătat că protejatul lui Vladimir Putin a obţinut 70,23%, în vreme ce veteranul comunist Ghennadi Ziuganov a venit pe locul doi, cu 17,7 procente. Prima reacţie a venit chiar de la comunistul Ziuganov, care a anunţat că va contesta la tribunal scrutinul, din cauza ilegalităţilor observate. Patriarhul ţine cu Putin

Aproximativ 109 milioane de cetăţeni, întinşi pe 11 zone orare, au fost înregistraţi ca apţi de vot. Numărul îi include pe moscoviţii care au beneficiat cel mai mult de creşterea economică a ţării, dar şi pe păstorii turmelor de reni din estul îndepărtat şi sărac sau pe cecenii pe care liderul de la Groznâi, Ramzan Kadârov, a promis că-i va aduce în proporţie de 100% la un vot pro-Medvedev.

Câştigătorul alegerilor şi-a arătat ieri încrederea imediat după depunerea votului. „Mă simt bine. A venit primăvara“, a declarat Dmitri Medvedev, citat de Reuters. Dacă actualul lider, Vladimir Putin, a preferat să păstreze tăcerea la urne, patriarhul puternicei Biserici Ortodoxe Ruse, Alexei al II-lea, a fost ceva mai vorbăreţ, oferind o dovadă de sprijin pentru Kremlin. „ÎI mulţumesc lui Vladimir Putin, care a servit în mod altruist Rusia“, a declarat înaltul prelat, citat de Interfax.

În condiţiile în care politicienii liberali proeminenţi au fost împiedicaţi să participe sau au decis să boicoteze scrutinul, în cursa electorală, alături de Medvedev, au mai rămas doar trei candidaţi. Veteranul comunist Ghennadi Ziuganov, naţionalistul Vladimir Jirinovski şi necunoscutul Andrei Bogdanov adunau însă, împreună, doar 30% din preferinţele electoratului. Alegerile, „o operaţiune KGB“

Andreas Gross, şeful celor 23 de observatori din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), singura delegaţie occidentală aflată în Rusia, comunică azi raportul privind corectitudinea scrutinului. Gross şi-a exprimat însă săptămâna trecută temerea că alegerile nu sunt „curate“, iar delegaţii occidentali au remarcat deja accesul inegal la media, precum şi neregulile din secţiile de votare, unde oficialii electorali puteau vedea buletinele alegă torilor şi rezultatul votului acestora.

Critici au venit şi de la fostul campion de şah şi opozant al lui Putin, Garry Kasparov, care a fost împiedicat ieri să intre în Piaţa Roşie, unde intenţiona să participe la o acţiune de denunţare a „farsei“ alegerilor. Fostul premier Mihail Kasianov şi-a exprimat la rândul lui nemulţumirea. „Aceasta este o operaţiune a KGB, menită să asigure transferul de putere. Nu are legătură cu alegerile“, a declarat Kasianov, citat de Reuters. INCIDENTE Explozii electorale Cel puţin cinci oameni, printre care patru poliţişti, au fost răniţi ieri în urma exploziilor produse de un dispozitiv instalat în oraşul Hassaviurt din Daghestan, într-un incident care a amintit de tensiunile separatiste din regiune. Forţele de ordine sunt atacate frecvent în Daghestan, unde separatiş tii acţionează chiar şi după încheierea războiului din Cecenia. Un alt incident a avut loc joi, în regiunea separatistă georgiană Osetia de Sud, sprijinită de Moscova. Două persoane au fost ucise şi alte 15 rănite după explozia unei bombe plasate în apropierea unei secţii de votare din Kohat.

Medvedev, aproape cât Putin Prim-vicepremierul Rusiei a obţinut 70,23 la sută din voturi la alegerile prezidenţiale, în urma numărării a 99 la sută din buletinele de vot. Scorul lui Medvedev se apropie de cel obţinut de Vladimir Putin, care a fost ales cu 71,31 la sută din voturi în 2004.

Politicieni din opoziţie au denunţat scrutinul de ieri ca fiind o farsă electorală şi au acuzat presa că a sprijinit pe faţă candidatul puterii propus de fostul preşedinte Vladimir Putin.

Următorul clasat, după Medvedev, este candidatul comunist, Ghenadi Ziuganov, care a obţinut 17,77 la sută din voturi. Pe ultimile două locuri în preferinţele ruşilor se află ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski, care a obţinut 9,37 la sută din voturi, respectiv Andrei Bogdanov, care a fost ales de 1,29 la sută dintre alegători.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a respins acuzaţiile şi a declarat că rata ridicată de participare este o dovadă a faptului că oamenii sunt interesaţi de viitorul ţării.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa nu şi-a trimis observatori în Rusia, pentru a supraveghea desfăşurarea alegerilor, din cauza restricţiilor impuse de oficialii de la Moscova. (Ştefan Radu)