Marea Britanie este într-o încurcătură totală. Această situație este ceea ce noul guvern laburist dorește să sublinieze. În timp ce pledează pentru „deciziile dure” pe care le consideră necesare, scrie POLITICO.

Luni, 29 iulie, într-o piesă de teatru politic, Rachel Reeves, cancelarul britanic nou ales, a încercat să îngroape bilanțul economic al adversarilor săi conservatori cu un dosar îngrozitor de angajamente de cheltuieli nefinanțate și orori ascunse. Conservatorii, care își ling rănile după o înfrângere electorală, spun că ea nu face decât să îmbuneze țara pentru creșteri de taxe.

Vorbind luni în Camera Comunelor, o Reeves sumbră a declarat că noul guvern a moștenit o depășire uriașă a cheltuielilor de la guvernul anterior. Și a indicat o serie de angajamente de cheltuieli curente despre care a spus că nu sunt luate în considerare în cheltuielile planificate.

Este Marea Britanie distrusă?

„La sosirea mea la Trezorerie, acum trei săptămâni, a devenit clar că existau lucruri pe care nu le știam. Lucruri pe care partidul de vizavi le-a ascuns. Acoperite de opoziție, acoperite de această casă, acoperite de țară”, a declarat Reeves. „Ei au epuizat rezerva și știau asta. Nimeni altcineva nu știa”, a adăugat ea, în huiduielile de protest din băncile conservatorilor din opoziție.

Pentru a umple golul, Partidul Laburist intenționează să taie și să renunțe la tot ce poate. Și să susțină creșterea taxelor în primul său buget, planificat pentru 30 octombrie. Iată cinci lucruri pe care echipa POLITICO le-a aflat în ziua în care laburiștii au declarat că Marea Britanie este distrusă.

Cât de rău este?

Nu foarte rău. Există o gaură neagră de 22 de miliarde de lire sterline în finanțele publice care trebuie acoperită, potrivit Partidului Laburist. Reeves a susținut că marele decalaj din finanțele țării se datorează în principal cheltuielilor departamentale imprecise ale guvernului anterior, impactului inflației, invaziei Ucrainei, unor politici nefinanțate și unei noi înțelegeri salariale în sectorul public.

Jurnaliștii au aflat că departamentul Trezoreriei al administrației anterioare a ținut în întuneric câinele de pază al Oficiului pentru Responsabilitate Bugetară. Refuzând să elaboreze un plan de cheltuieli din 2021. Ceea ce a însemnat, de asemenea, că cheltuielile departamentale au fost mult prea mici.

Ceea ce a dus la cheltuieli excesive ale departamentelor. Care și-au văzut în același timp bugetele reduse. Laburiștii au acuzat, de asemenea, guvernul anterior că a folosit rezerva sa, de 9,2 miliarde de lire sterline, de mai multe ori pentru a finanța politici atunci când nu ar fi trebuit. Organismul de supraveghere a cheltuielilor, OBR, și think tank-ul nepartizan Institute for Fiscal Studies au susținut până acum afirmațiile lui Reeves. Dar aceasta a falsificat oarecum cifrele.

Despre gaura din buget

În gaura de 22 de miliarde de lire sterline este inclusă o creștere salarială de 9,4 miliarde de lire sterline pentru lucrătorii din sectorul public. Pe care laburiștii au fost de acord să o facă după alegeri și, după cum au subliniat conservatorii, a fost alegerea guvernului actual. Guvernul anterior a refuzat un acord salarial.

Astfel încât laburiștii susțin că vina poate fi aruncată pe spatele lor. De asemenea, asistența acordată Ucrainei a costat 3 miliarde de lire sterline în acest an. Iar Covid-19 a condus la o factură de 1,6 miliarde de lire sterline pentru a ajuta serviciile feroviare care au pierdut clienți înainte și după pandemie.

Deci, în timp ce laburiștii pot evidenția eșecurile evidente ale conservatorilor, există și alți factori care au condus la anunțul recent și care nu pot fi puși toți în cârca guvernului anterior. Această moștenire vine pe fondul unei datorii guvernamentale care urmează să atingă 2,7 trilioane de lire sterline.

Adică aproape dublu față de anii '80, mult mai mare chiar decât în urma prăbușirii financiare globale din 2008. Reeves trebuie să reducă datoria pentru a respecta regulile sale fiscale. Astfel încât această cifră de 22 de miliarde de lire sterline nu este un început grozav, notează POLITICO.