Moșii de iarnă sunt „săbătoriți” pe data de 22 februarie, iar în fiecare biserică se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei morți.
După sâmbăta morților urmează lăsatul secului de carne, pe 11 februarie, iar pe 18 februarie cel pentru ouă, pește și lactate, după care creștinii intră în Postul Mare.
În cadrul Moșilor de iarnă, românii ortodocși fac pomană pentru cei morți. Denumită popular și „Sâmbăta morților”, în cadrul acestei sărbători sunt pomeniți oamenii care nu au avut parte de slujbe la înmormântare.
Conform tradiției, în unele zone ale tarii bătrânii susțin că în această zi sufletele celor morți revin pe Pământ, iar credincioșii care oferă de pomană mâncare sunt ocoliți de acestea pentru a se hrăni și ele cu mireasma și aburii mâncărurilor.
Ne puteți urmări și pe Google News
În această zi, obiceiul cere să se dea de pomană sarmale, plăcintă, vin, colivă, colaci, fructe sau chiar și lumânări aprinse.
Un alt obicei cunoscut are loc la mormintele rudelor, unde oamenii trebuie să aprindă cel puțin două lumânări, care au rolul de a încălzi sufletele morților.
Cei bătrâni își aduc aminte că Moșilor de iarnă li se mai spunea și Moșii de piftii și sâmbăta piftiilor. Mai mult, aceasta este singura zi în care se mănâncă răcituri sau piftii. Dacă acestea nu erau mâncate în totalitate în această zi, a doua zi erau aruncate. Altfel, frigurile și-ar fi făcut apariția în timpul verii, notează Antena3.
Recomandările noastre
