Moscheea din fundul curții (II). DEfiniția „musulmanului din România” convenită stabilimentul din str.Logofătul Tăutu 66

Moscheea din fundul curții (II). DEfiniția „musulmanului din România” convenită stabilimentul din str.Logofătul Tăutu 66

Ministerul Culturii şi Cultelor a desfiinţat în decembrie 2006, prin Ordinul ministrului, Comisia de Avizare a Lăcaşurilor de Cult – CALC. De atunci nu mai este necesar niciun aviz pentru construirea sau repararea lăcaşurilor de cult, aşa explicându-se apariţia unor „moschei” ca ciupercile după ploaie, te miri unde. Acest lucru îl îngrijorează şi pe muftiul Cultului Musulman din România, Muurat Iusuf, care pledează pentru reînfi inţarea CALC.

Arabii profită de vidul legislativ pentru a-şi înălţa moschei pe care nimeni nu le verifică, cel mult, poate, le supraveghează. Aşa că zeci, poate chiar sute, de lăcaşuri islamice din România au scăpat de sub orice control al statului. Ele funcţionează sub acoperirea unor asociaţii culturale, ocolind astfel legea 489 din 2006, care reglementează regimul general al cultelor. Şefii lor, majoritatea arabi, refuză tutela Muftiatului, singura instituţie recunoscută de statul român, însă muftiul şi Secretariatul pentru Culte au făcut nenumărate încercări pentru a coopera cu ele. Una dintre acestea e povestită în continuare.

Ne puteți urmări și pe Google News

Asociaţia Centrul Cultural Islamic – Al Taqua

Pe gardul curţii din strada Logofătul Tăutu 66 din Sectorul 3, unde în fundul curţii se zăreşte minaretul unei moschei, pe o tablă, scrie ceva în arabă. Am fotografiat inscripţia şi am dat-o la tradus. „Moscheea Al Taqua”, mi s-a spus că ar fi în spatele gardului. Aşa am descoperit că de fapt stabilimentul, pentru că nici muftiul nu recunoaşte că e vorba de o moschee, este funcţional, dar figurează la o altă adresă, str.Nerva Traian, nr. 27-33, probabil au o intrare şi prin fundul curţii. Evident şi cum ne aşteptam, oficial acolo funcţionează o asociaţie culturală, în niciun caz religioasă, denumită Asociaţia Centrul Cultural Islamic – Al Taqua. 

 

„Şi activităţi religioase”

Aici, pe 29 februarie 2016, a avut loc o întrunire bizară, descrisă de Muftiatul Cultului Musulman din România ca „Întrevederea cu reprezentanţii unor asociaţii non-guvernamentale care desfăşoară şi activităţi religioase pe teritoriul României”. Reuniunea a avut, potrivit procesului-verbal (vezi facsimile), un scop şi mai bizar, „definirea statutului de persoană fizică al musulmanilor aparţinând altor etnii”, şi s-a încheiat cu un real succes deoarece „Semnatarii au consemnat: Orice persoană de religie islamică care trăieşte pe teritoriul României îndeplinind formalităţile legale de şedere face parte integrantă din comunitatea musulmană având aceleaşi drepturi şi obligaţiiconform legislaţiei în vigoare”.

Observatorul Secretariatului

Cum printre participanţii la întâlnire s-a numărat şi Andrei Ungar de la Secretariatul pentru Culte, am întrebat care a fost rolul lui acolo. Secretarul de stat Victor Opaschi ne-a lămurit că Andrei Ungar a participat, ca observator, la invitaţii „Muftiului Cultului Musulman şi a celorlalţi lideri ai asociaţiilor şi fundaţiilor prezente. Subiectul întâlnirii a fost intensificarea dialogului dintre diferitele structuri musulmane cu personalitatea juridică din România.  Menţionăm că, în vederea consolidării bunelor relaţii dintre stat şi organizaţiile religioase, instituţia noastră acordă o deosebită importanţă participării la astfel de evenimente”.

„Pe Logofătul Tăutu nu e moschee”

În schimb, Muurat Iusuf, care a prezidat lucrările, a fost mai deschis în a ne explica ce s-a întâmplat pe 29 februarie 2016: „Pe Logofătul Tăutu nu e moschee, e un lăcaş de cult ale unei asociaţii ai cărei lideri participă periodic la întrunirile pe care le organizează Secretariatul de Stat pentru Culte, că sunt şi asociaţii care nu vin.

Numărul acestor asociaţii nu avem de unde să le ştim. În cazul Al Taqua nu este vorba de avizul muftiatului, ei desfăşoară activitate religioasă. Din ce am înţeles este o altă asociaţie culturală care desfăşoară şi activităţi religioase. Cu ei avem o colaborare, le-am explicat calea, au respectat-o, şi-au adus imam. Am înţeles că vor acum să aducă, din Turcia, un imam care cunoaşte şi limba arabă.

Cei prezenţi la întâlnire înţelegeau foarte greşit şi se întrebau: ei, ca musulmani, dacă îşi închid asociaţiile din ce fac parte, unde sunt?  Conform statutului nostru este menţionat foarte clar: orice cetăţean român care face mărturisirea de credinţă face parte din comunitatea musulmană din România. Că te-ai asociat şi faci parte din asociaţie asta e partea a doua. Ei spuneau că nu se regăsesc în comunitatea musulmană din România. Le-am explicat că se regăsesc în comunitatea musulmană. Aveţi o altă mărturisire de nu faceţi parte din comunitate, i-am întrebat? Nu! Atunci vă regăsiţi, dar faceţi parte dintr-o altă asociaţie. Şi atunci am încheiat acel proces-verbal. Domne, fraţii noştri arabi sunt veniţi după 1960 în România. Deci, trebuie să se ţină cont că în Româ- nia există o comunitate istorică care-şi respectă valorile şi care este foarte bine integrată în societatea românească”.

Puzderie de moschei şi şcoli musulmane în Bucureşti

În Capitală funcţionează în prezent, potrivit paginii Comunitatea Musulmană din Bucureşti de pe Wikipedia, următoarele moschei, în afară de Geamia Muftiatului:

  • Moscheea Ar Rahman din Crângaşi, administrată de Fundaţia Centrul Cultural Islamic Semiluna
  • Moscheea din Colentina, administrată de asociaţia Liga Islamică şi Culturală din România, condusă de Dr. Fariz Allaqta.
  • Moscheea din Fundeni, administrată de Fundaţia de Servicii Islamice din România.
  • Moscheea din „TimpuriNoi”, administrată de Asociaţia Centrul Cultural Islamic Al Taqua.

 

Lăcaşuri de cult ale „societăţii civile” musulmane

Pe lângă acestea, construite de la început cu destinaţia de moschee, „societatea civilă” musulmană a închiriat diferite imobile din Bucureşti, ce nu au destinaţia de moschee, dar care deservesc musulmanii din zonele unde nu există un lăcaş de cult. Printre aceste locaţii menţionăm:

  • Centrul Cultural Islamic Islamul Azi din Şoseaua Colentina.
  • Centrul Ayas din Bucureşti din Şoseaua Vasile Milea. Centrul Cultural Ierusalim (organizaţie palestiniană).

Fiecare cu şcoala lui

În Bucureşti există şi o sumă importantă de şcoli arabe, în care se studiază şi religie. Astfel, pe lângă Moscheea Ar Rahman, funcţionează Şcoala Ar Rahman, iar pe lângă Moscheea Ligii Islamice– Jerusalem School, administrată de Rifat Cetin, musulman tătar. Mai funcţionează Şcoala Iordaniană, Şcoala Siriană, Şcoala Palestiniană, Şcoala Libaneză, Şcoala Irakiană. Moscheile, şcolile şi instituţiile culturale sunt frecventate şi de rezidenţi proveniţi din afara Spaţiului Arab, anume din Iran, Pakistan, Indonezia, Malaysia, kurzi etc.

Islamul azi, în România 

Din punct de vedere confesional, conform Legii 489/2006, musulmanii sunt reprezentaţi în raport cu statul şi cu terţi exclusiv Muftiatul Cultului Musulman din România, care este reprezentat şi condus de Muftiu, având reşedinta în municipiul Constanţa. Cea mai mare parte din cei aproximativ 70.000 de musulmani din România sunt de rit sunnit, majoritatea dintre ei locuind în județele Constanța, Tulcea, Ilfov, Municipiul București, Brăila, Călărași, Galați cât și în celelalte județe ale țării. „Nimeni nu verifică, la ora actuală, ce fel de activităţi desfăşoară aceste asociaţii! Dacă erau pe lege 489 intrau sub egida Secretariatului de Stat pentru Culte... Trebui să stabilim în atribuţia cărei instituţii intră verifi carea acestor lăcaşe de cult”, MUURAT IUSUF, muftiul Cultului. 

Religia Islamică şi practicarea Islamului pe teritoriul actual al României are o tradiţie de peste nouă secole, 0,3 % din populația țării declarându-se de această confesiune, conform ultimului recensă- mânt, iar Muftiatul are în administrare 75 de lăcaşuri de cult islamice. Cel mai vechi lăcaş de cult musulman din România funcţionează în Municipiul Mangalia, moscheea monumentală Esmahan Sultan, construită în anul 1525. În Municipiul Constanţa, finalizată în 1913, se află Moscheea Regală Carol I.

489 este numărul legii din 2006 privind regimul general ale cultelor

La primărie nu se ştie de moschee 

Primăria Sectorului 3 ne-a comunicat, la cererea noastră, că nu a eliberat autorizaţie de construire pentru moschee pe strada logofătul Tăutu. Mai mult, nu s-au emis, în general, autorizaţii de construire pentru moschei. Pentru adresa Logofătul Tăutu 66, Primăria Sector 3 a emis în 2006 un certificat de urbanism pentru demolare şi o autorizaţie pentru desfiinţare construcţii în 2008. Tot în 2008, Primăria a aprobat un Plan urbanistic de detaliu pentru ansamblu de locuinţe.