Morțile suspecte ale unor Papi. Poziția de Suveran Pontif nu vine doar cu o imensă responsabilitate, ci și cu riscuri mortale.

Cardinalul Angelo Roncalli (1881-1963) - Papa Giovanni al XXIII-lea ca Suveran Pontif (1958-1963) - a încercat deschiderea căii reconcilierii sovieto-americane, pe care o inițiaseră Hrusciov și Kennedy, oferindu-se să medieze, la 25 octombrie 1962, conflictul provocat de Criza Rachetelor.

Avea în spate o bogată experiență diplomatică, fiind un salvator al evreilor, în anii Holocaustului, activând ca nunțiu apostolic în Bulgaria, Turcia, apoi după 1945, la Paris, după care a activat ca înalt ierarh catolic la Veneția.

Ca Suveran Pontif, Papa Giovanni XXIII a inaugurat Conciliul Vatican II în 1962 și a publicat enciclica Pacem in Terris.

Moartea suspectă a unui Papă - Giovanni al XXIII-lea

Papa Giovanni al XXIII-lea s-a stins, la 3 iunie 1963, la 81 de ani  ca urmare a evoluției galopante a unui cancer de stomac, afecțiune de care suferiseră se pare, mai mulți bărbați din familia sa numeroasă.

S-a afirmat în epocă faptul că Papei nu i s-ar fi administrat tocmai cel mai eficient tratament. În plus, diagnosticul său a fost ținut secret, atunci când medicii au descoperit boala, în 23 septembrie 1962.

Papa Giovanni XXIII a fost perceput alături de Papa Ioan Paul al II-lea drept un papă reformator, care a creat nemulțumiri în rândul cardinalilor săi.

Nimeni nu poate spune că moartea sa a fost provocată sau accelerată, însă dispariția sa fizică și implicit încheierea mandatului său pontifical i-au făcut să răsufle ușurați pe mulți dintre adversarii ideilor sale.

Am prezentat implicarea pacificatoare a Papei Giovanni XXIII în detensionarea Crizei Rachetelor și implicit în ”Războiul Rece” tocmai pentru că destinul politic nu a fost mai blând nici cu liderii american și sovietic pe care a încercat să îi împace.

John F. Kennedy va fi asasinat la 22 noiembrie 1963, la Dallas, în circumstanțe nici azi cunoscute pe deplin, iar  Nikita Sergheevici Hrusciov a fost debarcat la 11 octombrie 1964 (urmat de Leonid Ilici Brejnev), trăindu-și ultimii ani ai vieții în afara lumii politice în care activase zeci de ani, decedând la 11 septembrie 1971.

Papa Ioan Paul al I, vizat de atentatori?

Încă mai persistă suspiciuni majore de asasinat în cazul morții subite a Papei Ioan Paul I (cu un Pontificat de doar 33 de zile), în 1978, deși verdictul oficial al Vaticanului a fost moarte survenită prin atac de cord.

Sunt unii autori care au interpretat că unul dintre mesajele din 1917 de la Fatima ar fi prevestit moartea unui Papă, deși alții, apropiați de linia oficială ar fi insistat că profeția se referea la atentatul asupra Papei Ioan Paul al II-lea din 1981.

Totuși, dincolo de a găsi un răspuns clar, se știe că în prezicerea de la Fatima, a fost vorba de moartea unui suveran pontif, nu de rănirea gravă a acestuia.

Brigăzile Roșii, Aldo Moro și Ceaușescu

În 1978, când se  pare că scandal incipient, la Vatican ar fi fost oprit,  Brigăzile Roșii l-au eliminat pe premierul Italiei Aldo Moro, răpit inițial, la 16 martie 1978 și apoi executat, la 9 mai 1978, deși încheiase un compromis istoric cu liderul comunist italian Enrico Berlinguer.

S-a afirmat în presă că răpirea lui s-a realizat și cu sprijinul Securității lui Nicolae Ceaușescu.

Un atentat eșuat și unul descoperit la timp, asupra Papei Ioan Paul al II-lea arată că nici Papalitatea nu a fost ocolită de suspiciunea atentatelor la viața Suveranilor Pontifi.

Papa Ioan Paul al II-lea și-a iertat atentatorul

Chiar și atentatele a căror țintă a fost Papa Ioan Paul al II-lea pot fi considerate ca având și asasini morali nu doar efectivi.

În data de 13 mai 1981, un extremist turc Mehmet Ali Agca a tras mai multe focuri în piața San Pietro, trei rănindu-l pe Suveranul Pontif care a supraviețuit, apoi l-a vizitat în închisoarea turcă pe Agca, iertându-l. S-a speculat că sovieticii erau interesați de eliminarea Papei, polonez de origine, deoarece acesta susținea mișcarea anticomunistă din Polonia și din Europa.

La 12 mai 1982, preotul ultraconservator Joan Fernandez Krohn a încercat să îl asasineze pe Papă, în timpul unei vizite în Portugalia, dar vigilența gărzii de corp a prevenit atentatul. Preotul și-a motivat gestul prin revolta față de  Conciliul Vatican II (1962-1965) care, în concepția sa ruina Biserica Romano-catolică.