Opinii EVZ
„Ne luăm și morții acasă?” - Datoria Franței și a Europei față de Statele Unite. Pulsul planetei
Ceremoniile Centenarului încheierii Primului Război Mondial au fost spațiul de manifestare al unei controversate ciocniri ai cărei protagoniști au fost Președintele Franței, Emmanuel Macron și cel al Statelor Unite, Donald Trump. Deși altfel prieteni și apropiați, incomparabil mai mult decât recea relație Trump-Merkel care nu are nici o chimie, cei doi șefi de state au reușit să facă cel mai neplăcut moment înaintea ceremoniilor oficiale, deși ulterior s-au întâlnit și s-au conciliat.
Semnalul a fost dat de către președintele Franței care, într-un interviu, a taxat dorința SUA de a se retrage din Tratatul Forțelor Nucleare cu Rază Medie – INF, susținând că e un fapt care ar expune Europa rachetelor de această factură ale Rusiei, continentul european fiind cel în raza de acțiune a acestor arme. Pe de altă parte, Președintele Franței a ignorat complet că amenințarea nu e retragerea americanilor, cât faptul că Rusia are și produce deja rachetele ce nu respectă tratatul în cauză și că nu Washingtonul ar lansa un asemenea atac în discuție, ci Moscova. Despre care declarația nu face referire proporțională.
Pe de altă parte, Președintele Franței a adăugat Statele Unite la inamicii Europei alături de Rusia și China, în tentativa sa de a argumenta și susține ideea Armatei Europene independentă de NATO. „Europenii nu vor fi apăraţi dacă nu se decide constituirea unei armate europene adevărate. Faţă de Rusia, care este la frontierele noastre şi care a arătat că poate fi ameninţătoare (...), trebuie să avem o Europă care să se apere singură mai mult, fără să depindă doar de Statele Unite şi într-o manieră mai suverană”. „Puteri autoritare care reapar şi se reînarmează la graniţele Europei” determină necesitatea la apărare faţă de „China, Rusia şi chiar faţă de Statele Unite ale Americii”, mai susține Macron, evocând decizia Washingtonului de a se retrage din tratatul INF: „Cine este din aceasta victima principală? Europa şi securitatea sa’’.
După această afirmație, Preşedintele american Donald Trump a numit drept „foarte jignitor” ca omologul său francez Emmanuel Macron să sugereze că Europa ar trebui să-şi creeze propria armată pentru a se proteja de duşmani potenţiali, inclusiv SUA. „Poate că Europa ar trebui mai întâi să-şi achite contribuţia corectă faţă de NATO, pe care Statele Unite o subvenţionează foarte mult”, a scris Trump pe Twitter de îndată ce a ajuns în Franţa unde s-a întâlnit ulterior cu omologul său francez, Macron. Așa au început ceremoniile Centenarului încheierii Primului Război Mondial. Franța poate avea ambiții deosebite, mai ales că, după Brexit, rămâne singurul stat membru al UE ce deține arma atomică și e membru permanent în Consiliul de Securitate. Un excepționalism care o împinge să domine componenta militară a Europei și să creeze o forță care să rezolve problemele europene, preponderent franceze, în coloniile din Africa, sub imperiul potențialelor amenințări teroriste și a instabilității ce determină valuri de migranți.
Totuși nu trebuie să uite, atunci când spune, cumva, americanilor să plece acasă, că aceștia nu pot să-și ia și morții cu ei. Adică 116.516 morți în Primul Război Mondial și 276.655 morți în Europa și Bătăliile Europei în al Doilea Război Mondial. Iar replica privind potențialul dușman american de care Europa ar trebui să se apere pentru că SUA se retrage dintr-un tratat este complet nepotrivită, nelalocul ei, și sigur nefericită cu această ocazie și, în fapt, cu orice ocazie.
Și aici nu vorbim despre celelalte contribuții americane la reconstrucția Europei după cel de-al Doilea Război Mondial și la Planul Marshall, despre sprijinul pentru construcția Europei Unite, Comunitatea Cărbunelui și Oțelului și Euratom fiind fondate pentru a da un echilibru Europei și un control reciproc, dar și un instrument de creștere a încrederii vizând principalele elemente ale construcției industriale de arme pe continent. Aceasta a fost rațiunea strategică și Statele Unite au fost principalul motor al creării Europei Unite.
În egală măsură, istoria lipsește în mod substanțial din evaluările președintelui Trump. SUA a impus controlul reciproc al elementelor fundamentale al producției de arme pe continent și a asigurat apărarea Europei tocmai pentru a evita ca aici să se mai întâmple vreo nouă conflagrație globală, care să absoarbă lumea întreagă, după cele două la care a fost nevoită America să intervină și soldații americani să moară. SUA a considerat mai ieftin să mențină trupe și baze mamut în Europa decât să vină ulterior și să stingă focul, intervenind pe tărâm european într-un viitor conflict. E adevărat că rațiunea a fost împărțită cu nevoia apărării Occidentului și valorilor democratice în fața exportului de ideologie și presiunii militare a Uniunii Sovietice. Dar a anunța astăzi că statele europene trebuie să plătească pentru trecut e o greșeală în fața unei alegeri conștiente americane, ce a venit cu propriile avantaje strategice.
Faptul că statele europene trebuie să-și îmbunătățească contribuțiile la finanțarea Alianței Nord Atlantice e o abordare corectă. Când cineva te apără și tu folosești resursele pentru dezvoltare și ocuparea de piețe în competiție cu aliatul tău, e o situație incorectă. Așa cum statele europene trebuie să-și îmbunătățească apărarea proprie în fața potențialelor amenințări externe, în creștere în epoca turbulentă a reașezărilor globale. Dar acest lucru nu înseamnă nici potențiala retragere a Statelor Unite de pe continent, nici alungarea americanilor pe varianta clasică sovieto-rusă „americanii afară, Germania jos”, dar nici o armată separată europeană, distinctă de NATO, eventual îndreptată și împotriva aliatului american, cum greșit s-a înțeles din afirmațiile președintelui francez. O armată europeană care să nu dubleze și să nu slăbească Alianța, cu misiuni distincte convenite la nivel european dincolo de cele pe care le asumă NATO, e discutabilă, poate fi chiar acceptabilă, dar nu în detrimentul apărării aliate în fața potențialelor amenințări militare venite din Est.
Recomandările noastre
