Capitala va găzdui, într-un an, primul monument al dezrobirii romilor, care va fi construit în mare parte din banii reprezentanţilor acestei etnii.

Undeva, în Capitală, în aproximativ un an, va exista un monument al dezrobirii romilor. Construirea simbolului uneia dintre cele mai numeroase minorităţi din ţară este iniţiativa Centrului Romilor "Amare Rromentza" şi a Comitetului European al Romilor Krisinitori care vor organiza o campanie amplă de strângere de fonduri.

"Ne dorim ca monumentul să fie realizat în mare parte din banii romilor, pentru că vrem să tran s formăm ideea de implicare civică şi în ideea de contribuţie financiară", a explicat Mihai Neacşu, directorul "Amare Rromentza".

"Avem în prezent 535.000 de romi declaraţi, în ţară. Ne-am gândit că, dacă ar da fiecare câte 50 de cenţi, am putea construi monumentul", a făcut o analogie şi preşedintele Centrului, Delia Grigore.

Monumentul ar costa aproximativ 300.000 de euro, de 15 ori mai puţin decât a costat Monumentul Holocaustului.

Sugestie: la intersecţia dintre Căldărari, Şelari şi Covaci

Printre amplasamentele la care s-au gândit iniţiatorii proiectului, se numără piaţeta dintre Hanul lui Manuc şi Biserica Sfântul Anton de la Curtea Domnească Veche, unde se găsesc şi străzile Căldărari, Şelari şi Covaci (din maghiară - fierari), care sunt simbolice pentru meşteşugurile tradiţionale ale romilor.

O altă variantă ar fi părculeţul din apropierea Pieţei Ferentari. "Nu ţinem strict la un singur loc, nu spunem că, în cazul în care nu e exact locul pe care îl vrem, nu mai facem monumentul. Am dat unele sugestii. Am trimis scrisori către Primăria Capitalei şi alte instituţii care ne-ar putea sprijini. Aşteptăm un răspuns", a adăugat Delia Grigore.

Monumentul va fi opera unui sculptor rom, Marian Petre, care are deja în minte anumite elemente pe care să le încorporeze. "Depinde foarte mult de spaţiul în care e amplasat, am făcut mai multe schiţe. Va fi legat de deportarea romilor, iar un factor important ar fi simbolul lanţului cu care vreau să jonglez", a spus artistul.

Iniţiatorii proiectului sunt pregătiţi şi pentru reacţiile negative, la care au un răspuns. "S-a mai spus că întâi trebuie să ne dăm copiii la şcoală, nu să facem monumente. Facem şi asta, însă monumentul face parte din ideea de educaţie nonformală şi de identitate", a explicat Neacşu.

ISTORIC

De la "bunuri agricole însufleţite" la cetăţeni

În lipsa unor izvoare scrise, istoricii pot doar să speculeze cum au ajuns romii pe teritoriul Principatelor Române. Cert este că documente de la finele secolului al XIV-lea dovedesc tranzacţii teritoriale care implicau şi sate de ţigani.

Împărţiţi pe categorii şi folosiţi ca forţă de muncă, romii din Principate au fost catalogaţi, până spre mijlocul veacului al XIX-lea, "bunuri a gricole însufleţite". Puteau fi tranzacţionaţi sau lăsaţi moştenire, fără ca aceste lucruri să fie reglementate juridic.

Lucrurile aveau să se schimbe accelerat în zorii epocii moderne. Deşi Regulamentele Organice impuse în Principate la începutul anilor 1830 menţineau statutul inferior al ţiganilor, figuri importante ale timpului începuseră să vorbească despre universalizarea cetăţeniei. Aşa s-au a doptat "regulamente pentru statornicirea ţiganilor".

Până la dezrobire mai era un pas. În 1834, boierul Ion Cîmpineanu îi eliberează din robie pe romii aflaţi în proprietatea sa. Nouă ani mai târziu, Ţara Românească adoptă prima decizie adresată explicit ţiganilor, declarând libere anumite ca tegorii de romi, iar în 1844, Moldova adoptă un act similar.

Următoarea decadă în viaţa politică a Principatelor vine cu o avalanşă de proiecte legislative pentru rezolvarea "problemei ţigăneşti". Punctul terminus: februarie 1856, când e promulgată "Legiuirea pentru e manciparea tuturor ţiganilor din Principatul Ţării Româneşti", prin care etnicii deveneau liberi. (Vlad Stoicescu)

ANIVERSARE

Marş al romilor la Timişoara

Zeci de romi din Timişoara şi din judeţ au participat ieri la un marş organizat, cu ocazia împlinirii a 155 de ani de la momentul dezrobirii lor, de către Asociaţia Femeilor Ţigănci "Pentru Copiii Noştri", în parteneriat cu Asociaţia "Parudimos", Muzeul Satului Bănăţean şi Universitatea de Vest.

Marşul a debutat cu depunerea unei coroane de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi a continuat până la Prefectura Timiş. La final, a avut loc o dezbatere, în cadrul căreia organizatorii au explicat că momentul dezrobirii romilor a avut un rol important în modernizarea României. (Georgeta Petrovici)