Partidul Comuniştilor este în cădere liberă, după ce îşi majorase ratingul, acum un an, în contextul crizei politice din fosta Alianţă pentru Integrare Europeană.

 

Totuşi, această formațiune rămâne cea mai cotată forţă politică din Republica Moldova, arată rezultatele unui sondaj realizat de Centrul de Cercetări Sociologice din Moldova.

Potrivit aceluiaşi studiu, şi numărul adepţilor integrării eurasiatice a scăzut semnificativ, în timp ce tot mai mulţi cetăţeni ar opta pentru aderarea la NATO. Pe de altă parte, sociologul Ion Jigău pune la îndoială posibilitatea ca opţiunile populaţiei să se fi schimbat atât de mult într-un timp relativ scurt.

Potrivit sondajului, aproape 30% din populaţie este indecisă. Dintre cei care au exprimat o opţiune de vot, pentru PCRM ar vota 37%, PLDM – 24%, Partidul Democrat – 13,5%, Partidul Liberal – 10%, iar liberal-reformatorii cu 5% sunt aproape de pragul electoral, care în prezent reprezintă șase la sută. Rezultatele arată o scădere uşoară a ratingului PCRM faţă de Barometrul de Opinie Publică, prezentat acum două luni, potrivit căruia PCRM ar fi acumulat 39%, iar PLDM, PDM şi PL ar fi obţinut împreună 49%, în timp ce, acum un an, Partidul Comuniştilor ar fi obţinut, potrivit sondajelor realizate atunci, cu mult peste 40 la sută.

Oamenii aşteaptă cel mai mult de la partide ridicarea nivelului de trai şi eradicarea corupţiei şi doar unul din nouă respondenţi s-a arătat interesat de continuarea parcursului european, iar doar 5% sunt interesaţi de reglementarea conflictului transnistrean.

Politicienii care se bucură de cea mai mare încredere din partea populaţiei sunt premierul Iurie Leancă şi primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, ambii cu un rating de câte 37%, ei fiind urmaţi de liderul PDM, Marian Lupu.

 

Timpul trece, problemele rămân

 

La fel ca sondajele precedente, şi actualul relevă că cele mai mari îngrijorări ale oamenilor ţin de preţurile mari, iar mai nou, şi de fluctuaţia de pe piaţa valutară. De asemenea, cetăţenii consideră că principalele probleme ale Republicii Moldova sunt sărăcia, lipsa locurilor de muncă şi corupţia. Aproape 40% din populaţie consideră că Republica Moldova merge într-o direcţie greşită şi doar 30 la sută cred că direcţia este bună. Aproape jumătate din respondenţi cred că viaţa lor nu s-a schimbat faţă de acum un an, iar 31% au declarat că este mai proastă.

Numărul aderenţilor la Uniunea vamală scade în comparaţie cu acum un an, potrivit sondajului. Astfel, 46% ar vota pentru aderarea la UE, faţă de 36% care aleg în continuare integrarea eurasiatică. „Probabil, evenimentele din Ucraina, dar şi campaniile mediatice care explică beneficiile integrării europene, şi-au făcut efectul”, potrivit autorilor studiului. În acelaşi timp, cercetarea atestă o creştere semnificativă a celor care ar opta pentru aderarea Republicii Moldova la NATO – 43%, faţă de aproximativ 20% conform altor sondaje.

 

Putin, model de preşedinte pentru moldoveni

 

Deşi 88% dintre respondenţi nu sunt de acord cu intervenţia Rusiei în Ucraina, totuşi, ceva mai mult de o treime dintre participanţii la sondaj l-ar vrea pe preşedintele rus Vladimir Putin să conducă Republica Moldova. 28% o văd în această ipostază pe cancelarul german Angela Merkel, iar 13% pe dictatorul belarus Aleksandr Lukaşenko. Câte 11% consideră că pentru Republica Moldova s-ar potrivi Traian Băsescu şi Barack Obama.

Potrivit sondajului, 51% dintre respondenţi s-au declarat de acord cu decizia de la sfârşitul anului trecut a Curţii Constituţionale, prin care a fost oficilizată limba română, în timp ce 37% consideră că denumirea corectă este „limba moldovenească”. Pe de altă parte, 40% au declarat că vorbesc limba moldovenească, iar alte 15% vorbesc limba rusă sau altă limbă. În acelaşi timp, 11% dintre participanţii la sondaj se consideră români (în comparaţie cu ceva mai mult de 2% care au declarat acelaşi lucru la recensământul din 2004), iar 34% s-au declarat moldoveni, vorbitori de limba română.

Sondajul a fost realizat de Centrul de Cercetări Sociologice din Moldova în perioada 26 mai – 10 iunie 2014 pe un eșantion de 1.100 de persoane din peste 50 de localităţi, marja de eroare estimată de organizatori fiind de 3%.