Stanislav Secrieru, consilierul pentru securitate națională al Republicii Moldova, a acuzat Rusia de orchestrarea unui „atac fără precedent” ce are ca scop subminarea referendumului național legat de aderarea țării la Uniunea Europeană. El a subliniat că aceste acțiuni sunt menite să perturbe procesul democratic și să influențeze opinia publică în favoarea boicotării acestui eveniment crucial pentru viitorul Moldovei.
Moldova, piedici către aderarea la UE
În această săptămână, Republica Moldova a interzis cinci instituții media rusești de stat, ca parte a eforturilor de a se proteja împotriva atacurilor cibernetice și campaniilor de dezinformare orchestrate de Kremlin, pe măsură ce țara se apropie de organizarea unui referendum crucial privind aderarea la Uniunea Europeană. Consilierul pentru securitate națională, Stanislav Secrieru, a declarat că aceste măsuri sunt esențiale pentru a întări securitatea Moldovei împotriva unor amenințări externe.
Stanislav Secrieru a afirmat că Moscova a alocat zeci de milioane de dolari pentru a susține o rețea extinsă de conturi pe rețelele sociale, menite să disemineze informații false și să submineze procesul de aderare al Moldovei la UE. Într-o declarație acordată publicației Politico, acesta a subliniat că Rusia a lansat un „atac fără precedent” de dezinformare în perioada premergătoare referendumului, cu scopul de a influența opinia publică și de a crea instabilitate.
„Ne confruntăm cu o strategie înfricoșătoare: exploatarea fricii - în special a fricii de război. (...) Pentru prima dată, mașina de dezinformare a Rusiei leagă în mod periculos încercarea Moldovei de a deveni membră a UE de amenințarea unui război în interiorul granițelor noastre”, a spus el.
Sursa foto: captură video
Maia Sandu, principala țintă a rușilor
Conform aceleași surse, principalul obiectiv al acestui „atac digital lipsit de scrupule” este președinta proeuropeană a Republicii Moldova, Maia Sandu. Rusia vizează destabilizarea guvernului ei prin campanii de dezinformare și atacuri cibernetice, încercând să submineze încrederea publicului în conducerea pro-europeană.
Stanislav Secrieru a dezvăluit că autoritățile de aplicare a legii estimează că anul trecut aproximativ 50 de milioane de euro au fost folosiți pentru influențarea alegerilor din Moldova, fonduri destinate coruperii propagandiștilor și cumpărării voturilor alegătorilor vulnerabili.
Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale și referendumul, autoritățile anticipează o creștere semnificativă a acestor fonduri ilicite, cu estimări care sugerează că Rusia va investi circa 100 de milioane de euro pentru a interfera în procesele democratice moldovenești din acest an.
Secrieru a avertizat, de asemenea, că agențiile de informații rusești încearcă să manipuleze scena politică prin crearea de partide și candidați falși, atât pro-ruși, cât și pro-europeni.
Moldova a început negocierile de aderare în urmă cu 10 luni
Aceste declarații apar într-un moment crucial pentru Republica Moldova, care a obținut anul trecut statutul de țară candidată la aderarea în Uniunea Europeană și a început oficial negocierile în decembrie. O coaliție de partide pro-occidentale face apel la cetățeni să susțină aderarea printr-un vot „da” la referendumul programat pe 20 octombrie. Totodată, alegerile prezidențiale sunt esențiale pentru Maia Sandu, care urmărește obținerea unui al doilea mandat, consolidând astfel direcția pro-europeană a țării.
În paralel, Uniunea Europeană a lansat o serie de inițiative menite să sporească reziliența țărilor din Europa de Est în fața amenințărilor hibride venite din partea Rusiei. Vara trecută, serviciile secrete ucrainene au descoperit un complot finanțat de Moscova care viza răsturnarea violentă a guvernului moldovean. Politicianul pro-rus Ilhan Shor, deja condamnat pentru infracțiuni, a fost acuzat că a încercat să orchestreze această lovitură de stat, iar partidul său a fost exclus de la alegeri.
Un raport realizat de Centrul Stockholm pentru Studii Est-Europene, citat de Politico, a subliniat că Rusia sprijină activ diverse grupuri de opoziție din Moldova, inclusiv prin recrutarea de activiști, unii dintre ei antrenați în Rusia, pentru a provoca poliția în mod intenționat, forțând folosirea gazelor lacrimogene. Platformele sociale precum TikTok și Telegram au fost folosite pentru a atrage tinerii în aceste acțiuni destabilizatoare, raportul cerând Bruxelles-ului să intensifice presiunile asupra companiilor de tehnologie pentru a interveni în limitarea acestor activități.