Victor Zota, directorul executiv al ANT, îşi asociază numele cu cel al Fundaţiei Eurocord România. ONG-ul a fost înfiinţat de Zota, de compania Cord Blood Center RO (CBC) – unica bancă de celule stem din ţară, dar şi de acţionarii plus managerul CBC. Firma în cauză, cu sediul în Cluj-Napoca, nu deţine nici aviz pentru prelucrarea datelor cu caracter personal.

ANT „girează” monopolul

Atât firma CBC, cât şi companiamamă cu acelaşi nume din Slovacia sunt membre fondatoare ale Fundaţiei Eurocord România, alături de Victor Zota, directorul executiv al ANT. Managerul din România al CBC, Sergiu Habago, dar şi cetăţeanul slovac Hamid Zohdy, acţionarul minoritar al societăţii, se regăsesc, de asemenea, printre fondatorii Fundaţiei Eurocord România.

ANT este instituţia care a dat aviz de funcţionare băncii de prelevare şi stocare de celule stem a CBC. Mai mult, aceasta este singura autorizată, până în prezent, pe teritoriul ţării noastre să efectueze astfel de acte medicale, deşi au mai existat solicitări şi din partea altor firme.

Site-ul CBC România menţionează sec: „banca de la Cluj (…) funcţionează sub girul Agenţiei Naţionale de Transplant”. Mai mult, directorul executiv al ANT nu ezită să ia parte la conferinţe de presă organizate de CBC România, altminteri o societate comercială privată, al cărei pachet majoritar de acţiuni este deţinut de firma-mamă din Slovacia. Asociatul minoritar este slovacul Hamid Zohdy, domiciliat în Bratislava.

În plus, firma CBC nu deţine autorizaţie de prelucrare a datelor cu caracter personal. Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a confirmat oficial pentru EVZ, printr-un comunicat semnat de şeful Biroului juridic, Alina Săvoiu: „SC Cord Blood Center RO SRL nu este înregistrată, deşi ar fi trebuit să notifice prelucrările efectuate în scopul prestării de servicii medicale”.

„Nici o discriminare!”

Directorul executiv al ANT, Victor Zota, admite că formularea „banca de la Cluj (…) funcţionează sub girul Agenţiei Naţionale de Transplant” este una „abuzivă şi incorectă”. „Nu am declarat niciodată aşa ceva, nu am folosit asemenea formulare: «sub girul»!”. Zota sus ţine că el nu este funcţionar public, astfel că nu ar fi încălcat nicio lege atunci când şi-a asociat numele cu cel al CBC. În concluzie, directorul executiv al ANT ne asigură că nu face discriminări şi că firma CBC este singura bancă de stocare de celule stem din România întrucât „celălalt dosar depus nu a îndeplinit criteriile”.

Cât despre Fundaţia Eurocord România, Victor Zota povesteşte că aceasta a fost înfiinţată din considerente umanitare, „pentru acele mame şi acei copii care nu au bani să plătească pentru prelevarea şi stocarea de celule stem”. Directorul ANT descrie şi contextul: „La momentul înfiinţării fundaţiei, în bugetul Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate erau prevăzuţi un milion de euro, dar pentru servicii. Noi nu aveam structura, nu aveam banca, nu aveam un laborator şi, neavând bani pentru înfiinţarea uneia noi, n-am avut altă soluţie decât să apelăm la singura deja existentă. Şi, oricum, până să creăm structura, a trecut anul, iar în bugetul CNAS nu s-au mai regăsit acei bani”.

„Oricum”, ne anunţă Victor Zota, „săptămâna viitoare, probabil, va fi acreditată o nouă bancă”. În România există trei companii autorizate să preleveze (dar nu să şi stocheze) celule stem.

Iniţiativa lui Zota

Reprezentantul de ţară al CBC, Sergiu Habago, declară că înfiinţarea Fundaţiei în care se regăseşte şi Victor Zota „a fost iniţiativa dânsului, pentru cei mulţi, bolnavi şi fără bani”. Habago admite că firma CBC nu deţine, în prezent, o autorizaţie de prelucrare a datelor cu caracter personal, dar adaugă că „am depus o cerere la Ministerul de Interne în acest sens şi avem o astfel de autorizaţie eliberată în Slovacia, unde activează compania-mamă”.

Cât despre stocarea celulelor prelevate, dr. Habago admite că „majoritatea au fost, până acum, stocate în Slovacia, în banca din România fiind oprite mai puţine, în funcţie de distanţa în timp de la care au fost recoltate. Avem o bancă la Cluj şi urmează să mai deschidem una la Bucureşti”, ne-a declarat reprezentantul de ţară al CBC. Potrivit lui Habago, formularea „sub girul ANT” de pe site-ul firmei se explică astfel: „În sensul că dumnealor ne verifică, ne controlează, ne autorizează şi avizează, dumnealor le raportăm!”.


BĂNCI DE STOCARE. Celulele stem sunt păstrate în azot lichid
(Foto: EPA)


PRO ŞI CONTRA

Celulele stem sunt deocamdată doar o afacere

Mihaela Năftănăilă

Terapia cu celule stem este destul de controversată în rândul medicilor. Unii îşi încurajează pacienţii să recurgă la o astfel de procedură, alţii sunt mai rezervaţi şi susţin că stocarea lor este, deocamdată, doar o afacere.

„Celulele stem le pot fi utile doar copiilor care fac leucemie, o boală a cărei incidenţă în populaţie este de sub 1%. N-aş putea spune că recoltarea lor este o escrocherie, dar nici că le va fi de folos. Am avut pacienţi care şi-au făcut împrumut la bancă pentru a putea stoca astfel de celule. N-am putut să îi opresc să facă asta, dacă ei aşa doreau”, spune medicul Irina Pacu, ginecolog la Spitalul „Sf. Pantelimon” din Bucureşti.

Utile doar în cazul leucemiilor

Medicul Virgil Păunescu, de la Facultatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara, implicat în studii pe celule stem şi consilier în comisia prezidenţială, atrage atenţia că acestea nu pot fi utilizate pentru orice afecţiune gravă pe care o face o persoană, ci doar în cazul unei leucemii care ar interveni în primii cinci ani de viaţă.

„Nu poţi să îi încurajezi pe pacienţi să facă asta, dar nici să îi descurajezi. Eu nu am recoltat celule stem pentru copiii mei şi probabil că nu aş face-o nici acum. După cinci ani, ele nu mai sunt valabile. Totuşi, dacă din nefericiere un copil se naşte cu această boală, donatorii sunt greu de găsit”, explică medicul Virgil Păunescu.

Medicul genetician Lidia Bărbări, de la Institutul de Medicină Legală din Bucureşti, pune şi problema stocării acestor celule, pentru care firmele trebuie să consume cantităţi imense de energie, ele fiind păstrate în azot lichid.

„Nu ştiu în ce condiţii se stochează aceste celule în România, dar firmele care se ocupă de asta ar trebui să aibă dotări excelente. Se pune foarte serios problema securităţii şi este necesar un generator care să asigure funcţionarea băncilor în cazul penelor de curent”, mai spune ea.

Adevăratele celule stem se vor recolta în câţiva ani

Printre susţinătorii unei astfel de proceduri se numără medicul Radu Vlădăreanu, şeful Clinicii de Obstetrică şi Ginecologie de la Spitalul Elias din Bucureşti, care lucrează cu firma Cord Blod Center RO, precum şi medicul Dan Tutunaru, din cadrul aceluiaşi spital.

„N-am nimic împotriva recoltării lor. Acum nu se poate face mai nimic cu ele, dar în viitor sunt o variantă. Oricum, pacienţii ar rebui să ţină cont că din celulele ombilicale se pot trata doar bolile de sânge. Adevăratele celule stem, cele embrionare, care se pot transforma în organe, se vor recolta abia peste câţiva ani”, a precizat medicul ginecolog Dan Tutunaru.

2004
este anul în care a fost înfiinţată Agenţia Naţională de Transplant,
instituţie finanţată integral de la bugetul de stat


MEDICINA VIITORULUI

Ce sunt celulele stem

Celulele stem sunt indicate în combaterea unor boli precum leucemia şi cancerul, generând componente ale sângelui sau refăcând măduva osoasă. Potrivit studiilor şi site-urilor de specialitate, celulele stem au abilitatea de a se divide şi dezvolta într-o multitudine de alte tipuri de celule embrion, capabile să formeze ţesuturi noi şi, implicit, sănătoase. Sângele placentar reprezintă o sursă bogată de celule stem tinere, care pot fi prelevate la naştere şi criogenizate pe o durată nedeterminată de timp, astfel încât să poată fi folosite la nevoie. Există trei tipuri de celule stem: „embrionară” (după fertilizare, aceste celule nespecializate se transformă în alte tipuri de celule), „adulte” nu dispar după naştere, ele rămân în organism jucând un rol important în repararea ţesutului afectat) şi „ombilicale” (se pot diferenţia la rândul lor în alte tipuri de celule). Toate aceste celule pot fi congelate şi utilizate într-un viitor tratament, pentru donator sau alt pacient.

BANI PUBLICI

Agenţia Naţională de Transplant

Agenţia Naţională de Transplant a fost înfiinţată în 2004 şi funcţionează în subordinea Ministerului Sănătăţii, finanţarea ei fiind asigurată de la bugetul de stat. Agenţia propune spre acreditare Ministerului Sănătăţii băncile de ţesuturi umane sau de celule şi coordonează activităţile de prelevare, conservare şi alocare de ţesuturi, gelule şi grefoane pe teritoriul României.

ANT este condusă de un director executiv numit prin ordin al Ministrului Sănătăţii şi un consiliu ştiinţific din care fac parte personalităţi din domeniul medical. Victor Zota, directorul executiv al ANT, are calitatea de ordonator terţiar de credite şi este membru de drept al consiliului ştiinţific. Personalul agenţiei este contractual angajat pe posturi finanţate integral de la bugetul de stat.

"Majoritatea celulelor au fost, până acum, stocate în Slovacia (…). Avem o bancă la Cluj şi urmează să mai deschidem una la Bucureşti.",
Sergiu Habago, manager Cord Blood Center RO