Magistrat. Sursa Foto- Dreamstime
Din cuprinsul articolului
Liderii coaliției guvernamentale propun modificări ale condițiilor și vârstei de pensionare pentru magistrați, printr-un proiect legislativ, care urmează să fie votat de urgență în Parlament și care a fost anunțat de Crin Antonescu, candidatul coaliţiei la alegerile prezidențiale.
Modificări propuse pentru pensionarea magistraților
Proiectul a fost depus în Parlament după ce Antonescu a solicitat acest lucru luni, într-o întâlnire cu liderii PSD, PNL, UDMR și ai minorităților naționale.
„Se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2026 judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani”, se arată în motivarea legii, potrivit
În prezent, procurorii și judecătorii pot ieși la pensie indiferent de vârstă, dacă au minimum 25 de ani de activitate. Conform propunerii legislative depuse în Parlament, vârsta de pensionare pentru magistrați va crește gradual începând din 2026, atingând 65 de ani până în 2045.
Vârsta de pensionare a magistraților. Sursa foto: Parlamentul României - Lege pentru modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu
Reducerea procentului pentru calculul pensiilor
Una dintre modificări este scăderea procentului aplicat pentru calculul pensiei, de la 80% la 65% din media veniturilor lunare din ultimii doi ani înainte de pensionare. Măsura are scopul de a reduce diferența dintre pensiile de serviciu și cele din sistemul de asigurări sociale de stat, conform proiectului.
„Pentru personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea proiectul de lege are în vedere ajustarea procentului care stă la baza stabilirii cuantumului pensiilor de serviciu (n. red.: cunoscute în spațiul public ca pensii speciale), de la 80% din baza de calcul cât este în prezent, la 65% determinând reducerea decalajului dintre pensiile de serviciu și cel al pensiilor de asigurări sociale de stat”, se mai arată în document, potrivit Luju.ro
Reforma pensiilor de serviciu în conformitate cu PNRR
În expunerea de motive a legii, liderii coaliției subliniază că, potrivit Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pensiile de serviciu trebuie reformate prin măsuri care să corecteze inechitățile între cei care beneficiază de aceste pensii și cei din sistemul public de pensii, având în vedere atât contribuțiile individuale, cât și principiile de justiție socială.
„În prezent, pensiile de serviciu pentru anumite categorii socio-profesionale, respectiv personalul din sistemul de justiție sunt calculate prin aplicarea unui procent de 80% asupra bazei de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării.
Măsurile propuse prin prezentul proiect de act normativ sunt necesare pentru alinierea tuturor pensiilor din perspectiva echității, principiu fundamental al reformei, așa cum este ea descrisă în PNRR”, potrivit expunerii de motive.
Renunțarea la impozitarea progresivă a pensiilor speciale
În martie, Guvernul a renunțat la aplicarea impozitării progresive pentru partea necontributivă a pensiilor speciale, inclusiv cele ale magistraților, polițiștilor și militarilor, în conformitate cu decizia CCR din decembrie anul trecut.
Astfel, a fost reintrodusă cota unică de impozitare de 10% pentru veniturile care depășesc pragul neimpozabil de 3.000 de lei, similar sistemului public de pensii bazat pe contributivitate.
Recomandările noastre
