Moaștele Sfintei Teodora din Carpați vin în România. Ciolacu s-a ocupat de tot. sursa: doxologia.ro Ucrainenii au acceptat să trimită moaștele Sfintei Teodora din Carpați, cunoscute și sub numele Teodora de la Sihla, în România. Premierul Marcel Ciolacu a negociat la sânge cu Ucraina.
Ucrainenii au acceptat să trimită moaștele Sfintei Teodora din Carpați, cunoscute și sub numele Teodora de la Sihla, în România. Țara noastră va trimite în Ucraina rămăşițele eroilor naţionali Ivan Mazepa şi Pylyp Orlyk. Marcel Ciolacu a negociat pentru aceste moaște.
Cum au ajuns moaștele Sfintei Teodora în Ucraina
Momentan, moaştele se află în catacombele ansamblul mănăstiresc Lavra Pecerska, de lângă Kiev. Sunt mai multe versiuni despre cum au ajuns acolo. Una este că au fost „luate“ în timpul ocupaţiei ruseşti a Moldovei. O altă versiune este că au ajuns, în 1856, la Pecerska, după ce familia domnului Mihail Sturza ar fi făcut un schimb, primind veşminte preoţeşti şi arhiereşti.
Moaştele Sfintei Teodora au fost obiectul unor încercări de a fi aduse în România, ultima în 1992, la canonizării cuvioasei. Cuvioasa este prăznuită pe 7 august. Data naşterii a Sfintei Teodora nu se cunoaşte cu exactitate, dar se bănuieşte că ar fi pe la jumătatea secolului al XVII-lea, în satul Vânători Neamţ. După ce singura soră a murit, Teodora s-a căsătorit, împotriva voinţei ei, la insistenţele părinţilor, cu un tânăr din Ismail, oraş din sudul Ucrainei. Ea nu a avut copii.
„Tatăl ei, Ştefan Joldea Armaşul, avea dregătorie ostăşească, fiind paznic al Cetăţii Neamţului şi armaş, adică făuritor de arme pentru cei ce apărau vestita Cetate a Moldovei. Mama, al cărei nume nu este cunoscut, se îngrijea de cele pentru casă şi de buna creştere, în frică de Dumnezeu, a celor două fiice, Teodora şi Maghiţa (Marghioliţa)“, arată Mitropolia Moldovei.
Moaștele Sfintei Teodora din Carpați vin în România. Ciolacu s-a ocupat de tot. Sursa foto Arhiva EVZ
S-a retras într-o grotă
Teodora a ales viaţa monahală, la schitul vrâncean Vărzăreşti, dar după o invazie a turcilor s-a retras, împreună cu maica stareță, în munţii Vrancei. După ce stareţa a murit, ea s-a retras într-o grotă dintre stâncile de lângă schitul Sihla.
„Cu binecuvântarea ieroschimonahului Varsanufie, egumenul Sihăstriei, fericita Teodora a fost încredinţată duhovnicului Pavel, care a dus-o în pustie, în apropierea Schitului Sihla, sfătuind-o să rămână acolo până la moarte, dacă va putea răbda asprimea vieţii pustniceşti, iar de nu va putea suferi ispitele şi frigul iernii, să se aşeze la o sihăstrie de călugăriţe“, spun surse bisericeşti.
Sfânta a trăit în peşteră fără ca multă lume să ştie de existenţa ei. Aceasta lua dintr-o mică groapă formată pe o stâncă din apropierea peşterii. În prezent, pe racla sfintei aflată la lăcaşul de cult din Ucraina scrie în limba română „Sfânta Teodora din Carpaţi“ şi în slavonă „Sveti Teodora Carpatina”, potrivit Adevărul.
Recomandările noastre
