Paradoxal, deși problemele lumii s-au înmulțit și agravat, așteptările de la summit-ul din Germania sunt modeste. Un semn că G7 nu mai are puterea de altădată. Ocazie pentru cancelarul Angela Merkel de a-și impune agenda la ea acasă

Un apropiat al Angelei Merkel a fost întrebat la ce trebuie să ne așteptăm de la reuniunea G7. „La poze frumoase!”, a răspuns acesta, citat de Le Monde.

Înaintea summit-ului din 7-8 iunie, de la Elmau, din Alpii Bavarezi, și la care participă liderii celor mai puternice state ale lumii: Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, așteptările erau modeste. O dovedește „liniștea frapantă” din ultimele săptămâni a participanților. „G7 nu mai este un mecanism capabil să rezolve probleme”, crede Jan Techau, directorul pentru Europa al Fundației Carnegie. „Importanța lui s-a diminuat pentru că și importanța statelor care îl compun a scăzut.” O referire la excluderea Rusiei, ca urmare a conflictului din Ucraina, sau la absența Chinei sau Indiei din acest format.

Drept dovadă, nici protestele care însoțesc toate reuniunile G7 nu au mai fost atât de numeroase și violente ca de obicei.

Angela Merkel încearcă să profite de această relativă acalmie pentru a-și impune agenda politică. De aceea, cancelarul german a pregătit reuniunea în detaliu. A avut întâlniri cu fiecare din cei șase omologi ai săi. Până și cele 15 pagini ale comunicatului final erau aproape gata.

Însă, observatorii nu exclud ca Grecia și Ucraina să perturbe agenda.

Datorii și sancțiuni

Negocierile dintre Atena și creditorii săi ar fi „mai aproape ca oricând de un acord”, susține premierul Tsipras. Însă oficialii europeni sunt mult mai sceptici, mai ales după ce Grecia a cerut, joi, să-i fie comasate toate tranșele pe iunie către FMI. Adică, o sumă colosală: 1,6 miliarde de euro.

În ceea ce privește Ucraina, dacă este de așteptat o condamnare a noilor escaladări conflictuale din teren și la o reconfirmare a menținerii sancțiunilor împotriva Rusiei, rămâne de văzut care va fi nivelul și tonul acuzațiilor. În ajunul reuniunii din Bavaria, Franța și Germania încercau să minimalizeze reluarea luptelor în regiunea Donețk.

Angela Merkel vrea să profite de relativa acalmie din G7 pentru a-și impune agenda proprie. Internațională, dar și internă

Cum va reacționa Washingtonul la această nouă surdină pusă de europeni, de vreme ce Casa Albă s-a arătat și în trecut iritată de tendința franco-germanilor de a trata agresorul și victima cu aceeași măsură?

Miza atlantică a lui Obama

Totuși, deși Statele Unite au manifestat rezerve față de acordul de la Minsk, divergențele cu țările europene s-au mai aplanat, a apreciat Derek Chollet, fost consilier al lui Barack Obama, astăzi expert la German Marshall Fund: „În urmă cu un an, Statele Unite erau sceptice privind capacitatea europenilor de a adopta sancțiuni împotriva Rusiei și a le aplica. Astăzi, prioritatea lui Obama va fi să prezerve unitatea transatlantică în fața Moscovei.”

Poreclele lui Merkel

Merkel a ținut neapărat ca pe agenda summit-ului să figureze schimbările climatice și combaterea lor. Încă de la prima reuniune G7 pe care a prezidat-o, în 2007, insistența cu care ea l-a convins pe George W. Bush să recunoască realitatea schimbărilor climatice, i-a adus porecla de „Cancelarul climei”. După catastrofa de la Fukushima, Merkel a decis ca Germania să renunțe la centralele sale nucleare. Socoteala s-a dovedit greșită: folosirea mai intensă a cărbunelui a dus la creșterea poluării. Acum, Merkel vrea să șteargă această impresie printr-o și mai mare implicare în problemele de mediu. În plus, ea pregătește terenul pentru o posibilă guvernare cu Verzii, din 2017. De asemenea, nu întâmplător, Merkel a dorit ca G7 să se discute și chestiuni ca rezistența la antibiotice sau calitatea muncii, mai ales în industria textilă din țările sărace. Sunt două teme care îi permit să-și consolideze și cealaltă poreclă: „Cancelar al săracilor”.