După ciocnirile care au rănit circa 30 de militari din KFOR (misiunea NATO de menținere a păcii în Kosovo), pentru prima dată în mai mulți ani, organizația a anunțat pe 30 mai că personalul acestei misiuni va fi întărit. Soldații interveniseră cu o zi înainte între demonstranții sârbi kosovari și poliția țării, pe măsură ce violența se intensifică în zonă.
Nordul țării a fost afectat de grave tulburări de ordine publică de când Pristina a încercat să interzică vechile plăcuțe de înmatriculare ale mașinilor sârbe, care sunt fololsite pe scară largă în această zonă de lângă granița cu Serbia.
Toți funcționarii publici sârbi din aceste câteva localități părăsiseră serviciile de stat, începând cu poliția, dar și primarii. Prin urmare, pe 23 aprilie, au avut loc alegeri pentru a înlocui aleșii demisionari, dar au fost boicotați de kosovarii sârbi, care sunt de departe majoritari în aceste localități. Prin urmare, primarii albanezi au fost aleși, cu rate de participare în jur de 3,5%.
Tensiuni în Kosovo
Noii primari au preluat mandatul înconjurați de numeroși polițiști. Luni, au izbucnit ciocniri între poliție și manifestanții sârbi kosovari care au cerut plecarea aleșilor și a poliției speciale kosovare, dislocate ca întăriri. "În starea actuală, nimic nu poate funcționa: primarii aleși cu o participare de 3,5% la alegeri, chiar dacă sunt legali, nu își pot exercita mandatul", analizează Loïc Tregoures, doctor în științe politice și specialist balcanic. Pentru Pristina, alegerile sunt legale: rezultatele lor au fost chiar recunoscute de comunitatea internațională.
"Miza pentru Kosovo și pentru premierul său Albin Kurti este să arate că este un stat suveran pe teritoriul său, deci legitim peste tot, inclusiv în nord", afirmă specialistul, în timp ce țara nu este recunoscută doar de aproximativ 100 de membri ONU, însă nu de către Serbia și nici de UE. Dar populația sârbă din nordul țării refuză autoritatea Kosovo și încă se simte foarte aproape de Serbia vecină. "Nu există o opresiune sistematică a statului faţă de populațiile sârbe în țară. Pe de altă parte, asta nu exclude dorința unor albanezi de a-i vedea pe sârbi plecând. În orice caz, este ceea ce se percepe", adaugă Loïc Tregoures.
Situația riscă să se deterioreze
Pristina și Belgradul au purtat discuții în martie sub egida Uniunii Europene care au dus la un protocol de normalizare a relațiilor lor, care nu mai exista din 2008, data emancipării Kosovo, o fostă regiune sârbă. Respectarea acestui protocol ar fi putut fi un factor de calmare, dar președintele sârb Aleksandar Vučić a refuzat să-l semneze (în timp ce a anunțat că a ajuns la o înțelegere cu Albin Kurti), făcându-l astfel inexistent. De atunci, situația a fost blocată și amenință să se deterioreze.
Principalul punct de conflict se referă la crearea unei asociații a comunităţilor sârbe (ASM) în nordul țării, planificată într-un acord bilateral în 2013, dar niciodată implementată. "Astăzi, în chestiunea ASM, mingea este în terenul lui Kurti: el trebuie să ofere ceva chiar dacă versiunea lui și cea a Belgradului sunt incompatibile", explică Loïc Tregoures. Oricum, el observă volatilitatea situației. "Se pot prezice aceste proteste, dar nu și rezultatul lor", spune el. Dacă cineva ar fi tras în mulțime, totul ar fi putut degenera rapid.
Pe partea sârbă, Kosovo este tratat ca o problemă politică internă. "Pentru Aleksandar Vučić este o cortină de fum, o luptă care îi justifică acțiunea de șef al statului atât față de populație, dar și față de occidentali, care cred că este singurul capabil să ajungă la o înțelegere", explică specialistul. Americanii și aliații lor sunt mânați în principal de dorința de a ține Belgradul departe de Moscova, în timp ce apropierile tocmai se înmulțesc. Pentru Loïc Tregoures, "e posibil ca ei să condamne mai puternic comportamentul Pristinei și să se arate mai îngăduitori față de Belgrad. El observă, totuși, că Kosovo se află pe o pantă democratică pozitivă și una dintre rarele țări din regiune care se află în această situaţie.
Unii actori sugeraseră un schimb de două regiuni pentru a soluționa conflictul dintre Serbia și Kosovo: aceste localități sârbe din nordul Kosovo să se întoarcă la Belgrad, iar o vale din sudul Serbiei cu o majoritate albaneză să revină Pristinei. Pentru Loïc Tregoures, această piață nu va fi niciodată trecută, pentru că nu este egală. "Pentru ca acest lucru să se întâmple, Belgradul ar trebui să recunoască deja existența Kosovo. Prin urmare, nu ar fi un schimb unu-la-unu (o regiune împotriva unei regiuni), ci unul împotriva doi (o regiune împotriva recunoașterii statului şi o regiune)", explică el.
În această miercuri, deşi tensiunile la fața locului păreau să se atenueze, armata sârbă era încă în alertă la graniță, așa cum este regulat de îndată ce izbucnesc ciocniri în Kosovo. Pristina nu pare să dea înapoi în chestiunea alegerii primarilor și nu au fost lansate noi discuții cu Belgradul.