Cutremurul din 1977 a provocat numeroase distrugeri în blocurile de locuințe, în special la nivelul municipiului București. Românii au început să privească cu suspiciune clădirile înalte și să le evite, îngrijorați că într-o locuință la nivelul 10 moartea i-ar găsi mai repede, în caz de dezastru. Reticiența oamenilor speriați de cutremur nu era pe placul regimului comunist care tocmai lansase un amplu program de construcții de apartament. Și atunci, pentru a-i liniști pe oamenii muncii, au fost lansate tot felul de mituri despre rezistența noilor blocuri.
În anii ’70 - ’80,Nicolae Ceaușescu a lansat un amplu program de construcție a blocurilor de apartamente destinate „oamenilor muncii”. Dictatorul comunist voia să rezolve problema locativă cu care se confruntau majoritatea orașelor României. Iar soluția cea mai la îndemână a fost ridicarea unor imobile cu multe etaje, în care să-i mute pe cei ce aveau nevoie de locuință.
Doar că după devastatorul cutremur din 1977, puțini erau cei care își mai doreau să locuiască într-un apartament comunist - cutii de chibrit, cum li se mai spunea – la un etaj superior. Românii erau speriați că moartea îi va găsi mult mai repede, la etajele 7, 8, 9, 10 etc. în cazul unui nou seism. Or, o astfel de atitudine nu era pe placul regimului comunist.
Drept urmare, pentru a-i liniști pe cei îngrijorați și pentru a-i convinge să accepte repartițiile în apartamente la nivelurile superioare, conducerea de partid și de stat a început să răspândească tot felul de povești legate de rezistența noilor construcții.
Unul dintre aceste mituri este acela conform cărora, clădirile înalte erau construite pe o fundație la baza căreia se afla un sistem cu bile care le făcea mai flexibile în cazul unor zdruncinături, împiedicându-le să se prăbușească. Era doar un mit, fără nici o legătură cu situația reală.
Nicolae Ceausescu vizitand persoanele spitalizate, in urma cutremurului din 4 Martie 1977.
Ceaușescu a oprit lucrările de consolidare
Matei Sumbasacu, inginer specializat în cutremure, a comentat apariția acestor povești în epocă, privind tehnicile de construcție ale clădirilor din perioada comunistă. Potrivit spuselor sale, miturile au fost lansate de dictatorul Nicolae Ceaușescu, așa cum reiese din rapoartele Securității. De altfel, spune inginerul, în vara lui 1977, dictatorul comunist a oprit toate lucrările de consolidare la blocurile avariate în timpul marelui cutremur din luna martie.
Materialele de construcție și banii destinați consolidărilor urmau să fie folosiți pentru alte proiecte. Iar în locul intervențiilor de consolidare s-a aplicat tencuială pentru acoperirea fisurilor din pereți.
„Oamenii trecuseră printr-o tragedie și, după cutremur, venea la ei o echipă de muncitori care pur și simplu dădeau cu un maglavais pe perete și spuneau: «Atât, asta e intervenția»”, a spus inginerul Sumbasacu.
Sursa: Facebook
Și așa au apărut miturile
Unul dintre cele mai răspândite mituri a fost acela conform căruia blocurile înalte erau construite după o tehnică nouă, care prevedea montarea unor sisteme de bile sau de rulmenți sub fundație. Rolul acestor dispozitive era de a limita ca mișcarea să se transmită în partea superioară a blocului. Un astfel de mit a circulat cu privire la Hotelul Intercontinental.
Clădirea a fost construită între anii 1968 – 1971, în baza proiectului a trei arhitecți, Dinu Hariton, Gheorghe Nădrag și I. Moscu. Deschiderea oficială a fost organizată pe 23 mai 1971, investiția fiind estimată la aproximativ 6 milioane de dolari. S-au construit 24 de etaje cu 283 de camere.
„Legenda aceea cum că Intercontinentalul ar fi construit pe roţi este falsă. Dacă era așa, ajungea de mult la Piaţa Unirii”, a explicat Gheorghe Mărmureanu, directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului (INFP), pentru Adevărul.ro.
Clădiri făcute să reziste la cutremur de 8 – 9 pe Richter
Un alt mit era cel al construcțiilor proiectate cu un anumit regim de înălțime dar care au fost construite cu mai puține etaje din cauza lipsei banilor. Acestea erau prevăzute, spunea mitul, cu o structură de rezistență superioară.
„Există acest mit al al clădirii. Trebuia să aibă 14 etaje, dar s-a oprit din lipsă de bani la etajul 7, dar structura de rezistență este la fel ca al unui bloc de 14 etaje. Acest lucru este de necrezut. Nu se oprește nimeni din a construi etaje, pentru că asta înseamnă pierderi financiare”, a explicat specialistul.
Un alt mit care circula de pe vremea comunismului era legat de structura de rezistență a noilor blocuri, construite să facă față unor cutremure de 8 – 9 grade pe Richter. Potrivit inginerului Matei Sumbasacu nu există astfel de clădiri pentru care să se stabilească din proiectare rezistența la cutremur în funcție de magnitudine.
„Clădirile se proiectează pentru niște accelerații maxime pe care le poate da cutremurul. Accelerațiile reies din diverse magnitudini, în funcție de cum este cutremurul. Magnitudinea măsoară energia totală eliberată de cutremur, dar contează, printre altele, și de unde vine cutremurul. Cu cât cutremurul e mai aproape de suprafață, cu atât energia exprimată prin magnitudine va afecta o arie mai restrânsă, însă o va afecta mai rău, pentru că toată energia este în acea arie. Dacă vine din Vrancea, unde se produc cutremure de adâncime medie cu aceeași energie, de exemplu de 6 pe scara Richter, se va răsfrânge pe o arie mai mare și atunci, mișcarea resimțită va fi mult mai mică”, a explicat Matei Sumbasacu, conform stirileprotv.ro.