Evenimentul Zilei > Istoria secreta > Mitropolitul Nifon se umilește în fața lui Bodnăraș
Mitropolitul Nifon se umilește în fața lui Bodnăraș

Mitropolitul Nifon se umilește în fața lui Bodnăraș

Fost secretar personal al Patriarhului Miron Cristea, Dudu Velicu ne-a lăsat un jurnal despre primii ani ai Bisericii Ortodoxe Române după instaurarea comunismului în 1945:

Marţi, 28 mai 1946

În dimineaţa zilei de azi, i-am făcut o vizită Mitropolitului Nifon

Criveanu la locuinţa sa din strada Antim 2, căruia i-am relatat cum a decurs sărbătorirea a 80 de ani de vârstă (ieri a fost sărbătorit) a Patriarhului Nicodim.

M-a ascultat; am rămas mult.

Tocmai mi-am luat rămas bun când mă reţine să-mi istorisească ce demersuri a mai făcut în legătură cu clarificarea situaţiei sale.

Mi-a istorisit cum, într-o zi, l-a vizitat pe arhiereul Emilian Antal, aici, în

Capitală (str. Robert de Flers) rugându-l să-i spună sincer care este atitudinea Guvernului faţă de Biserică şi faţă de problema reînfiinţării Mitropoliei Olteniei.

I-a atras atenţiunea să-i spună adevărul.

Antal i-a răspuns că Guvernul nu are o atitudine ostilă faţă de nici una din cele două probleme.

Dând crezare celor spuse, Nifon l-a rugat pe Antal să-i înlesnească o audienţă la Emil Bodnăraş (foto), secretar general al Preşedinţiei Consiliului de Miniştri.

În dimineaţa zilei fixate (şi anunţată de Antal prin telefon, în prealabil) s-a prezentat la Preşedinţie, unde i s-a spus că nu poate intra fiindcă numele lui nu este menţionat pe lista de audienţe.

Mitropolitul a insistat să fie anunţat, căci are o audienţă fixată.

Între timp, apare o persoană de la etaj (faptul se petrecea în hall, la parter) şi anunţă că mitropolitul este aşteptat de secretarul general.

S-a prezentat şi a fost primit imediat.

I-a relatat că vine pentru a expune durerea poporului oltean şi a lui personală, în urma desfiinţării Mitropoliei Olteniei de către Patriarhul Nicodim sub ministeriatul (Culte) preotului C. Burducea.

I-a făcut un scurt istoric al drepturilor pe care le are Mitropolia Olteniei la existenţă şi-l roagă să binevoiască a se ocupa de această problemă, care se poate reactualiza.

Îi spune că a vorbit cu ministrul M. Ralea, ad-interim la Culte, şi cu Patriarhul Nicodim, care nu face opoziţie. Emil Bodnăraş răspunde neclar.

Atunci, Mitropolitul Nifon îl întreabă dacă în ţara aceasta nu se găseşte o persoană care să-l pună la respect pe acest Patriarh, care face, împreună cu camarila sa, ce vrea în Biserică.

Apoi, Emil Bodnăraş s-a uitat într-un dosar (aproximativ 20 de file), după care i-a citit câteva date din viaţa mitropolitului.

I-a vorbit frumos despre rolul social al Bisericii, care, azi, [e] în afara frământărilor.

Îi spune că-l cunoaşte pe mitropolit încă din 1942; acum îl găseşte cam slăbit; că-l ştie sărac; că se bucura de atenţiunea mareşalului I. Antonescu (condamnat, acum în urmă, la moarte); vede necesitatea Mitropoliei Olteniei pentru afirmarea oltenilor.

Să mai aştepte două luni.

După o clipă de tăcere, adaugă: poate o lună.

I-a imputat, oarecum, mitropolitului faptul că până în prezent nu a intrat în legătură cu Guvernul, pe care, ca atare, l-a evitat, stând de-o parte.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric