Mistrerioasele semnale radio din Univers: localizată pentru prima dată sursă!
- Căt ălina Curceanu
- 13 martie 2016, 11:06
Până la ora actuală au fost detectate doar 16 astfel de semnale radio extrem de intense care provin din Univers. Care este mecanismul care le generează? Nu avem un răspuns la această întrebare la ora actuală. A fost făcută inclusiv ipoteza cum că la originea acestor semnale ar fi extratereştrii; pare însă mult mai probabil că semnalele să fie emise de fenomene cosmice care implică enorme cantităţi de energie – precum coliziunea între două stele.
După descoperirea undelor gravitaţionale o nouă descoperire a făcut senzaţie în lumea ştiinţei: pentru prima dată s-a reuşit localizarea sursei unei aşa-numite unde radio foarte scurte şi extrem de intense, Fast Radio Burst. Într-o fracţiune de secundă sursă acestor unde emite o energie echivalentă cu cea emisă de Soare în circa 10.000 de ani de activitate. În istoria astronomiei până la ora actuală au fost măsurate doar 16 astfel de semnale. În ciuda faptului că nu se ştie cu precizie care este mecanismul care stă la baza emisiei acestor unde oamenii de ştiinţă au diverse ipoteze: corzi (strings) cosmice, prevăzute de teoria corzilor, coliziuni de stele, procese în care sunt implicate găurile negre sau, chiar dacă această ipoteza nu este printre cele favorite, o civilizaţie extraterestră deosebit de avansată. Cea mai mare parte dintre FRB nu au fost descoperite imediat după înregistrarea semnalelor, întrucât analiză datelor obţinute de telescoape este anevoioasă şi durează luni de zile. Iată însă că un studiu recent a reuşit nu numai să descopere în timpi scurţi un astfel de semnal ci chiar şi să descopere de unde provine. Articolul care prezintă detaliile acestei descoperiri importante a fost publicat în prestigioasă revista Nature. Să vedem deci despre ce este vorba. Echipa de cercetători care a făcut această descoperire a folosit radio-telescoape CSIRO din estul Australiei şi Observatorul Astronomic Naţional cu telescopul Subaru al Japonia în Hawaii. Cercetătorii au observat atât semnalul radio iniţial cât şi semnalele mai puţin intense care au urmat pe o durata de şase zile după evenimentul principal. În felul acesta au reuşit să determine cu o precizie de circa 1000 ori mă bună că până acum de unde provenea semnalul observat: este vorba despre o galaxie eliptică situată la circa 6 miliarde ani lumina faţă de noi. Stelele din această galaxie sunt stele vechi, ceea ce ar exclude posibilitatea că semnalul să fie generat de naşterea unei noi stele. Cel mai probabil ar fi că la originea acestui semnal radio să fie coliziunea între două stele compacte. Pentru a putea înţelege mai bine originea acestor fenomene este însă nevoie să măsurăm mai multe astfel de unde radio. Metodă pusă la punct de astronomii care au măsurat acest ultim semnal este foarte importantă întrucât îi va ajută pe astronomi să localizeze mare parte din sursele care emit semnale aşa de intense. FRB ne-ar putea ajută să înţelegem mai bine inclusiv materia întunecată, întrucât diversele lungimi de undă se propagă diferit în mediul cosmic. Undele radio cu frecvente mai mari călătoresc în materia pe care o traversează (materie normală şi întunecată) cu viteze mai mari decât undele cu frecvente mai mici. Studiul diferenţei de timpi între cele două frecvente ne-ar putea ajută să înţelegem ce mediu au traversat aceste unde. O modalitate de a “cântări” Universul. Am putea deci obţine informaţii preţioase pentru a înţelege materia întunecată, care ar trebui să fie de circa 5 ori mai multă decât materia normală, cea pe care o cunoaştem, în Univers. În acelaşi timp fenomenele care generează aceste unde radio intense ar putea genera şi unde gravitaţionale. Combinarea măsurătorilor de unde gravitaţionale cu cea a undelor radio ne-ar oferi o metodă unică pentru a studia Universul şi fenomenele în care sunt implicate cantităţi uriaşe de energie. În felul acesta există speranţa de a putea înţelege mai bine nu doar materia întunecată, ci şi energia întunecată – unul dintre cele mai mari mistere ale ştiinţei în prezent.
Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro.