Vioara Stradivarius pe care statul incearca sa o recupereze de la Madalin Voicu, fiul lui Ion Voicu, a fost adusa in Romania in anii ‘50-’60, dupa ce marele violonist i-a cerut acest lucru demnitarului comunist Gheorghe Apostol.

Mana dreapta a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Apostol spune toata povestea intr-o scrisoare pe care i-a adresat-o ziaristului Dumitru Tinu, pe 27 februarie 1997, ziua inmormantarii lui Ion Voicu. EVZ publica azi fragmente din acest document, obtinut de la surse cu acces la arhiva lui Tinu.

Apostol arata ca vioara a fost cumparata de Ministerul Comertului Exterior, varianta care demonteaza spusele lui Madalin Voicu, cum ca pe actul de vanzare-cumparare apare numele tatalui sau.

"Sa cumparam o vioara buna"

Scrisoarea era menita "a face cunoscut (…) poporului roman istoria acestui Stradivarius pe care degetele si maiestria interpretativa a lui Ion Voicu au scos sunete de neuitat". Apostol ii scria lui Tinu ca Ion Voicu l-a rugat sa intervina pentru a fi cumparat un Stradivarius, in 1962, cu ocazia unei vizite a presedintelui Indoneziei, Ahmed Sukarno.

Insa ministrul culturii, Adrian Iorgulescu, si fiul celebrului violonist, Madalin Voicu, spun ca au acte care dovedesc ca instrumentul a fost cumparat in 1956. In acel an, oaspetele strain a fost vicepresedintele de atunci al Indiei, Sarvepalli Radhakrishnan.

Oricare ar fi fost vizitatorul, atunci a prins curaj violonistul Ion Voicu, deja celebru nu doar la noi in tara, sa ceara o vioara Stradivarius, dar nu pentru el, isi aminteste Apostol. Pentru Romania. Pe lista invitatilor la receptia data in cinstea vizitatorului strain a fost si Ion Voicu.

Seara tarziu, dupa plecarea oaspetelui, violonistul s-a apropiat de Gheorghe Apostol si i-a spus, dupa cum scrie acesta din urma in misiva: "As vrea sa va spun si o mare dorinta". "Care este?", a intrebat Apostol.

"Se spune ca sunt cel mai bun violonist al tarii. (…) dar nu am un instrument foarte bun. Poate ma ajutati sa cumparam si noi o vioara buna. Sa aiba si Romania un Stradivarius!" Ar fi promis Ion Voicu atunci ca va demonstra "ca a meritat cheltuiala".

"A plans ca un copil"

Considerand oarecum indreptatita dorinta artistului, Apostol i-a relatat lui Gheorghiu-Dej, seful guvernului si al Consiliului de Stat, discutia purtata cu Ion Voicu, iar raspunsul pe care spune ca l-a primit a fost: "Ia legatura cu ministrul comertului exterior si sa vada cum putem face sa cumparam pentru acest om talentat o vioara pe masura!".

Dupa doua luni, scrie Apostol, statul a cumparat un Stradivarius. "Statul l-a trimis pe Ion Voicu in Elvetia sa incerce vioara, apoi au fost livrati banii, prin Banca Nationala, direct catre reprezentanta economica a Romaniei la Berna. Avem acte care arata ca vioara Stradivarius a costat 80.000 de franci elvetieni, platiti de statul roman", spune astazi ministrul Iorgulescu.

Dupa ce instrumentul i-a fost inmanat artistului, a fost incheiat un contract de comodat intre Ministerul Culturii si Ion Voicu, prin care se preciza ca vioara ii este data in folosinta pe timpul vietii.

Momentul in care i-a dat artistului vioara il povesteste cu amanunte Apostol, in scrisoarea sa catre Tinu. L-a invitat el insusi pe Ion Voicu la Consiliul de Ministri: "A venit imediat si m-a intrebat: "Aveti vesti pentru mine?". M-am dus la un dulap, am luat cutia cu vioara si i-am spus: "Asta este vestea!". A ramas de piatra! A luat vioara in mana, a sarutat-o si a plans ca un copil!".

"I-am procurat un seif"

Tulburat, maestrul Voicu a avut totusi o urma de luciditate: mangaindu-si comoara, si-a dat seama ca valoarea ei ar putea atrage hotii si a intrebat cum sa o asigure. "I-am promis atunci ca vom aranja si acest lucru. I-am procurat un seif in care sa fie pastrata vioara", noteaza Apostol.

Si-a plecat marele artist, "plangand si aproape mut", cu visul la subrat, lasand in urma biroul celui care-l facuse fericit. Se spune ca violonistul ar fi fost vizitat la fiecare doua-trei luni de oameni ai Ministerului Culturii care doreau sa verifice prezenta si starea viorii.

Gheorghe Apostol s-a ingrijit de cel mai mare violonist roman al vremurilor sale chiar si dupa ce a fost trimis ca ambasador in Argentina, unde a reusit sa-l aduca in doua concerte la Teatrul Colon din Buenos Aires.

Turbarea Elenei Ceausescu

Si-a cantat Voicu la Stradivarius, pana cand Elenei Ceausescu i s-a innegurat privirea de turbare din cauza ca fiul celebrului violonist, Madalin Voicu, era printre prietenii buni ai lui Nicu Ceausescu. Prima fiica a tarii ii gasea pe acestia, inclusiv pe Madalin, vinovati de escapadele amoroase ale fiului ei, de aceea ar fi cautat sa-l pedepseasca pe marele artist.

Suzana Gadea, presedintele Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste, a primit ordin, in ‘85 sau ‘86, sa-i confiste lui Ion Voicu vioara Stradivarius si s-o duca la Muzeul National de Arta. Contractul de comodat a fost anulat atunci in mod oficial, spune ministrul Iorgulescu.

Ramas fara dragul sau Stradivarius, maestrul s-a simtit nenorocit, era ca si cum i-ar fi fost rapit copilul. Timp de mai bine de patru ani, marele artist a cantat la alte viori, iar cand a venit Revolutia a gasit ca e momentul sa-si ia inapoi visul pierdut.

Pe 5 ianuarie 1990 s-a dus la Muzeul National de Arta si, cu emotie si bucurie, a dat cu subsemnatul ca a preluat vioara Stradivarius, i-a multumit in gand ministrului de atunci al culturii, Andrei Plesu, si s-a intors acasa cu vioara.

Dupa ce scotea din arcus simfonii si concerte ale celor mai cunoscuti compozitori din lume, lasa instrumentul sa se odihneasca in seiful special procurat pentru asta.

Intr-o zi dinspre sfarsitul lui februarie 1997, vioara Stradivarius n-a mai fost scoasa din seif de mainile care-o cunosteau atat de bine. Marele maestru Ion Voicu incetase din viata.

Pe 27 februarie a fost condus pe ultimul drum de toti cei care l-au iubit si admirat, iar fostul lider comunist Gheorghe Apostol a facut un ultim gest pentru cel pe care l-a respectat si l-a ajutat de-a lungul timpului: a scris directorului de la "Adevarul" povestea viorii Stradivarius, "acest instrument care l-a ajutat pe violonistul roman sa aiba un nume de rasunet international".

Acum, vioara Stradivarius Elder Voicu, fabricata in 1702 de celebrul lutier italian Antonio Stradivarius si care valoreaza intre 1,5 si 3 milioane de euro, se afla in seiful Fundatiei "Ion Voicu", "sub cheie, pazita electronic si cu bodyguard", dupa spusele fiului violonistului, "la temperatura si umiditatea recomandate de lutierii din lume". Totusi, se pare ca i-au aparut cateva crapaturi, motiv pentru care, in 2005, vioara a fost dusa la Cluj-Napoca si reparata la renumitul lutier Pavel Onoaie.

DISPUTA VOICU-STAT

"Tata a platit vioara"

Ministrul culturii, Adrian Iorgulescu, s-a aratat dezamagit de faptul ca fiul celebrului violonist, Madalin Voicu, nu a predat vioara statului roman dupa moartea tatalui sau: "Vioara Stradivarius este a statului roman. A fost obtinuta in urma unei interventii la Gheorghiu-Dej, care a fost de acord ca statul sa-i cumpere lui Ion Voicu acest instrument".

Iorgulescu spune ca are inca o dovada: actul de comodat incheiat cu Ministerul Culturii de atunci, prin care lui Ion Voicu ii era permis sa foloseasca instrumentul pe durata vietii.

"Ma indoiesc ca Madalin Voicu are vreun act de donatie din partea statului sau unul de rascumparare a viorii", ne-a declarat Iorgulescu, precizand ca are un intreg dosar cu dovezi ca disputatul instrument a fost platit si apartine statului si a reafirmat ca, daca Madalin Voicu nu o va returna detinatorului de drept, il va da in judecata pentru a-l convinge.

Fostul deputat PSD Madalin Voicu sustine ca vioara a fost cumparata de insusi Ion Voicu din Elvetia, dar refuza sa faca public contractul de vanzare- cumparare care ar putea dovedi asta: "Am acte care dovedesc ca vioara e a tatalui meu. Pe actul emis de casa de lutieri "Verrault" scrie clar, in limba germana, "Vioara Stradivarius 1702 este vanduta lui Ion Voicu"".

El recunoaste ca vioara a fost platita de statul roman, dar sustine ca, prin taxele si impozitele pe care tatal sau le-a platit in timp, vioara Stradivarius a fost platita integral pana in anul 1975.

In ceea ce priveste actul de comodat, Madalin Voicu are o alta explicatie: "Toate proprietatile valoroase legate de arta le inventaria statul si erau trecute obligatoriu in patrimoniul national. Asa s-a intamplat si cu vioara tatalui meu".

AUTORUL SCRISORII

Trebuia sa fie in locul lui Ceausescu

Gheorghe Apostol (foto) a fost sindicalist, apoi un om politic foarte apropiat al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. In 1937, pentru activitate comunista, a stat 4 ani in puscarie si apoi in lagare.

Dupa razboi, a ocupat functii sindicale, a fost prim-vicepresedinte al Consiliului de Ministri si prim-secretar al CC al Partidului Muncitoresc Roman, viitorul PCR. Dej il desemnase drept succesor al sau, insa, la moartea acestuia, manevrele de culise declansate de Nicolae Ceausescu l-au impiedicat pe Apostol sa devina conducatorul Romaniei.

Intrat in conflict cu tendintele dictatoriale ale lui Ceausescu, a fost eliminat din CC al PCR in 1969, iar din 1975 a fost trimis ambasador in Argentina, Uruguay si Brazilia. In primavara lui ‘89 este initiatorul "Scrisorii celor sase", care critica politica lui Ceausescu. A fost arestat la domiciliu si anchetat timp de 8 luni. Revolutia din decembrie ‘89 l-a salvat, iar acum traieste izolat, la pensie.