Misterul celulei secrete din arestul Securităţii Cluj

Misterul celulei secrete din arestul Securităţii Cluj

Vânătorii de securişti, aşa după cum sunt cunoscuşi cercetătorii de la centrul înfiinţat de istoricul Marius Oprea, vor verifica, mâine, la Cluj o ipoteză care dacă se va adevere va demonstra de ce atrocităţi au fost în stare să facă Securitatea în perioada brutală.

În vechiul sediu al Direcţiei Regionale de Securitate Cluj, situat pe strada Republicii, unde azi funcţionează Palatul Copiilor, într-un subsol umed cu un hol larg de trei metri, unde la stânga şi la dreapta se înşirau fostele celule ale arestului Securităţii, istorcii vor sparge un zid, în locul unde se spune ca exista o celulă unde au fost executaţi 13 luptători anticomunişti din grupările anticomuniste conduse de Nicolae Dabija şi Alexandru Maxim. În prezent, Conformaţia clădirii în care a funcţionat Securitătea Cluj a rămas neschimbată ca în anii 1950, cu excepţia unui singur loc, unde specialiştii în construcţii susţin că uşa de acces în celulă a fost zidită. În această celulă, în zilele de 2 şi 5 aprilie 1950 ar fi fost executaţi cei 13 partizani anticomunişti din grupările Nicolae Dabija şi Alexandru Maxim. Împuşcaţi în aceeaşi zi Documentele din arhiva fostei Securităţi, care se află în custodia CNSAS şi publicate de către instituţie într-o lucrare de referinţă dezvăluie faptul că cei 13 luptători anticomunişti au fost împuşcaţi toţi în aceeaşi zi. Pe numele lor, Tribunalul Militar Sibiu a pronunţat pedepse cuprinse între 15 ani de detenţie şi muncă silnică pe viaţă. Nemulţumit, directorul general al Direcţiei generale de Securitate, Gheorghe Pintilie a dat un ordin intern, tranformat într-o notă secretă, prin care 13 partizani care au luptat cu arma în mână împotriva trupelor de securitate şi care nu au fost condamnaţi la moarte să fie adunaţi la un loc şi să fie supuşi unui regim mai aspru de detenţie. Istoricul Gheorghe Petrov susţine că această expresie echivala cu o condamnare moarte. “În acele timpuri, Securitatea era mai sus decât Justiţia. Se spune că după ce au fost împuşcaţi, trupurile au fost lasăte acolo iar uşa de acces în celulă a fost zidită. Acum rămâne să aflăm adevărul”, a declarat Petrov. În documentele Securităţii se arată că toţi cei 13 deţinuţi au murit în aceeaşi zi din “cauze naturale”. Liviu Pleşa, cercetător în cadrul CNSAS, cel care a descoperit ordinul dat de Gheorghe Pintilie spune că numele partizanilor din gruparea Dabija şi Maxim care au fost executaţi erau încercuite cu roşu pe o listă care cuprindea mai multe nume. “Nu a existat un ordin scris pentru că sunt convins că nu există aşa ceva. În acel an mai mulţi români din Ardeal Sau Banat, din grupul Stilu Blănaru, coloneul Uţă sau grupul Puiu care acţiona în Dobrogea au fost executat în acelaşi mod. Din păcate, Direcţia de Securitate Cluj s-a remarcat printr-un număr foarte mare de execuţii”, spune Liviu Pleşa. Bătrânii securişti nu au auzit nimic Bâtrănii securişti care mai trăiesc şi care atunci lucrau la Securitatea Cluj, chiar în clădirea unde se spune că s-ar fi comis atrocităţile spun că nu au auzit niciodată despre crime. Ioan Rigo, în 1951, adjunctul Biroului de Contrainformaţii, a declarat pentru EvZ că nu auzit niciodată vorbindu-se despre această chestiune. “Nu aş crede să fie adevărat zvonul. După câte ştiu toată gruparea Dabija a fost trimisă la Sibiu. Probabil că au fost rechemaţi la Cluj. Niciodată nu am auzit de faptul că ar fi fost împuşcaţi. Niciodată nu am vorbit cu colegii mei de acest lucru. Aveam colegi din Cluj care lucrau de mult la Cluj şi cu care discutam tot timpul nu mi-au zis nimic niciodată”, spune Rigo. Cine sunt cei ucişi mişeleşte Ioan Robu –ucis la 2 apr. 1950, condamnat la munca silnica pe viata, membru in grupul Maxim; Alexandru Maxim –2 apr. 1950, condamnat la munca silnica pe viata, seful grupului; Nicolae Nitescu – 2 apr. 1950, condamnat la munca silnica pe viata, membru in grupul Dabija; Alexandra Pop –2 apr. 1950, condamnata la munca silnica pe viata, membru in grupul Dabija; Simion Moldovan – 2 apr. 1950, condamnat la munca silnica pe viata, membru in grupul Dabija; Mihai Angheluta –2 apr. 1950, condamnat la munca silnica pe viata, membru in grupul lui Dabija, fost sef al cabinetului Petru Groza; Ioan Bedeleanu – ucis la 5 apr. 1950, condamnat la 20 de ani de munca silnica, membru in grupul Maxim. Emil Dalea –5 apr. 1950, condamnat la 20 de ani de munca silnica, membru in grupul lui Maxim; Mihai Florinc – 5 apr. 1950, condamnat la 15 ani de munca silnica, membru in grupul Maxim; Petru Margineanu – 5 apr. 1950, condamnat la 20 de ani de munca silnica, membru in grupul Maxim; Emil Olteanu – 5 apr. 1950, condamnat la 20 de ani de munca silnica, membru in grupul Maxim; Florian Picos – 5 apr. 1950, condamnat la 20 de ani de munca silnica, membru in grupul Maxim; Victor Vandor – 5 apr. 1950, condamnat la 25 de ani de munca silnica, membru in grupul Dabija.