Creierul este un organ extrem de complex si complicat, al carui mod de functionare incercam sa-l intelegem prin diverse studii efectuate in laboratoarele din lumea intreaga. Un aspect fascinant legat de modul in care creierul functioneaza este cel al organizarii amintirilor. Cum lucreaza creierul in acest caz, cum functioneaza memoria? Un fascinant studiu recent, bazat pe captarea miscarii ochilor, arata cum creierul organizeaza amintirile pe un fel de „rafturi” interioane – un spatiu mental in care putem accesa aceste amintiri bine organizate.

Creierul nostru contine un numar enorm de neuroni – circa 100 de miliarde! Acestia la randul lor sunt conectati intre ei, alcatuind retele cu multe miliarde de conexiuni. Cum functioneaza acest fascinant instrument, care ne defineste personalitatea si ne face sa fim fiecare dintre noi un ...„eu”?

Creierul este organizat in mai multe regiuni, rolul acestora fiind realativ bine inteles la ora actuala. Exista inca multe „mistere” legat de modul in care se desfasoara anumite activitati ale creierului, dar speranta este ca intr-un viitor nu prea indepartat, cu ajutorul instrumentelor si al metodelor care de multe ori provin din fizica si care permit efectuarea de studii extrem de compexe, vom ajunge sa intelegem aproape toate activitatile si actiunile minunatului creier.

Tocmai pe baza aceastei idei un grup de cercetatori de la universitatea italiana Milano-Bicocca, in colaborare cu cercetatori de la univesitatea din Zurich, a efectuat un studiu asupra modului in care sunt organizate amintirile in memoria de scurta durata. Aceasta ne este de mare ajutor pentru activitatile pe care le desfasuram zilnic si pentru care avem nevoie sa ne amintim o serie de lucruri care nu toate vor intra insa in asa-numita meorie de lunga durata.

Cum deci sunt organizate aceste amintiri in creier, in spatiul interior al acestuia? Haotic, precum o camera in care domneste dezordinea, sau cu o anumita strategie, o ordine a amintirilor, la fel ca ordinea dintr-un dulap sau dintr-o librarie bine organizate?

Rezultatul studiului efectuat de catre cercetatori si publicat intr-un articol recent in revista Cognition, arata – poate cum era de asteptat – cum ca amintirile sunt organizate pe un fel de „rafturi” in creier, la care putem avea acces relativ usor. Ba mai mult, acest mod de organizare este valabil pentru toate persoanele, chiar si pentru cele care in viata de zi cu zi sunt extrem de dezordinate; ordinea in creier este vitala si valabila pentru toti.

Cum au ajuns la aceasta concluzie cercetatorii?

Au efectuat asupra a 10 voluntari un studiu in laborator in cadrul caruia participantilor li se dadea sa citeasca pe un ecran  o secventa de numere (intre 1 si 10). Ulterior, persoanele erau intrebate daca anumite numere faceau parte din acesata secventa si, intr-un al doilea studiu – li se cerea sa isi aduca aminte numerele vazute exact in ordinea in care acestea aparusera pe ecran. Pe durata testului in laborator participantii purtau un fel de ochelari speciali, numiti EyeSeeCam, capabili sa inregistreze miscarea ochilor, pe baza unui sistem care foloseste razele infrarosii.

Studiul miscarii ochilor a permis cercetatorilor sa descopere ca toti participantii la test miscau ochii in mod spontan in timp ce incercau sa isi aminteasca numerele citite de la stanga la dreapta. Ca si cum ar fi avut acces la un spatiu mental al amintirilor, un fel de „rafturi” cu amintiri organizate astfel incat sa fie „citite” de ochii care se miscau de la stanga a deapta, in care gaseau ceea ce cautau.

Concluzia cercetatorilor a fost cum ca amintirile sunt bine organizate in creier, intr-un spatiu virtual al amintirilor si ca in momentul in care le accesam ochii ne tradeaza – se misca cautand pe „rafturile amintirilor” cele de care are nevoie. Nu doar numerele sunt organizate in acest fel, ci toate amintirile – cel putin in cazul memoriei de scurta durata.

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro