Înainte de realegerea sa – contestată – la președinția Belarus, Alexandr Lukașenko tuna și fulgera la adresa Rusiei, pe care o acuza că vrea să pună mâna pe țara sa.

Contestarea tot mai masivă l-a determinat însă pe Lukașenko să o sucească strategic, atacându-i acum pe vecinii săi, Polonia și Lituania și strigând că este amenințat de o invazie a NATO.

În ciuda dezmințirilor ferme date de secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, și de promisiunea de sprijin primită de la Vladimir Putin pentru cazul în care ar pierde controlul situației de la Minsk, Alexandr Lukașenko a continuat pe același ton.

Pentru occidentali, „Belarus este doar o trambulină spre Rusia, ca întotdeauna”,  a spus el, citat de agenția Beita. „Spre deosebire de Hitler, care și-a trimis armata asupra Moscovei, ei încearcă să distrugă puterea instalată, să o înlocuiască cu una nouă, care să ceară ajutor militar unei alte țări, aceasta desfășurându-și trupele.”

Anterior, el atacase Polonia , acuzând-o că intenționează să pună mâna pe regiunea frontalieră Grodno, în cazul în care Belarus s-ar adânci în haos.

Site-ul militar Opex 360 notează că forțe militare masive ale Minskului au fost desfășurate în Grodno, unde execută manevre militare cu participarea serviciilor de informații ruse, într-o operațiune numită „Steaua Polară”.

Lukașenko a declarat că și un posibil transfer de avioane F-16 americane din Germania în Polonia ar constitui o „amenințare potențială” pentru Belarus.

„Vor fi la 15-20 de minute de zbor de teritoriul nostru. Pentru mine, în calitate de comandant suprem, este o problemă. Nu se știe cu ce vor fi înarmate. Poate cu arme nucleare. Așa că a trebuit să reacționez”, a mai spus Lukașenko citat de Beita.

Pe deasupra, ministerul de Externe din Belarus l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri polonez la Minsk pentru a protesta față de „ingerințele” Poloniei în afacerile interne ale Belarus.

În cele din urmă, a reacționat și Varșovia. Comentariile lui Lukașenko despre intențiile pe care le pune pe seama Poloniei sunt „inacceptabile”, a declarat Krzysztof Szczerski, un consilier apropiat al președintelui polonez Andrzej Duda.

„Nimeni nu are asemenea intenții în Polonia, totul nu este decât propagandă.”

La rândul său, sus-secretarul de stat din Ministerul polonez de Externe, Marcin Przydacz, a amintit că, în trecut, „nu Polonia a fost cea care a mutat frontierele, ci un alt vecin al Belarus”.

Pe lângă Polonia, Belarus se află în relații tensionate și cu Lituania, care îi oferă adăpost Svetlanei Thanovskaia, figura principală a opoziției anti-Lukașenko.

Pe 23 august, Vilnius și-a acuzat vecinul că i-a violat spațiul aerian cucel puți un elicopter de atac Mi-24. Ce turnură ar fi luat situația dacă el ar fi fost doborât? se întreabă Opex 360.

Uniunea Europeană, care nu a recunoscut rezultatele alegerilor prezindențiale din 9 august, și-a exprimat sprijinul pentru „poporul belarus” și a condamnat violențele la adresa manifestanților.

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), prin vocea lui Edi Rama, premierul albanez, care asigură în prezent președinția organizației, a denunțat o „situație alarmantă” în Belarus.