MIRCEA DIACONU: „Ne-am tâmpit de tot cu criza asta”

MIRCEA DIACONU: „Ne-am tâmpit de tot cu criza asta”

Actorul Mircea Diaconu nu crede că recesiunea a afectat cultura, dar spune că Shakespeare şi begoniile pot fi antidotul perfect pentru vremuri grele.

Mircea Diaconu nu crede că există vreo criză în cultură şi că „toată isteria pe tema asta” este provocată de televiziune. Actorul, în vârstă de 60 de ani, care anul acesta sărbătoreşte 40 de ani de când s-a urcat prima dată pe o scenă, spune că nici la Teatrul Nottara, unde este director de şapte ani, nici în ograda familiei sale n-a ajuns defel criza. A devenit bunic de Mărţişor

Este căsătorit de 28 de ani cu actriţa Diana Lupescu, cu care are doi copii, pe Ana şi pe Victor. În ajun de Mărţişor, pe 28 februarie, cei doi au primit cel mai frumos cadou de la fiica lor: pe Ana-Maria, prima lor nepoţică. „Iată, pe vremuri de criză, noi avem un nounăscut în familie şi suntem foarte, foarte fericiţi”, spune actorul.

Mircea Diaconu, care s-a născut la Vlădeşti, judeţul Argeş, a devenit din toamnă senator PNL de Argeş şi vrea acum să fie un „senator al begoniilor”. În ciuda crizei economice, el visează ca oamenii să aibă case cu pridvoare împodobite cu muşcate şi crede într-un sistem de salvare a omului prin cultură.

„Seara, când eşti aşa de disperat după o zi de muncă petrecută în România, deschizi o carte şi intri în altă lume. În aceste vremuri de re strişte, propun povestea salvatoare care te scoate din toate necazurile şi umilinţele cotidiene. În teatru regăseşti tot ceea ce ai nevoie, te face să râzi, să plângi şi te echilibrează.”

50% reduceri pe proiecte culturale

„Nu cred că există vreo criză în cultură. Poate să fie doar la nivelul finanţărilor pe linia Ministerului Culturii, pentru monumente istorice sau pentru arte plastice, dar la nivelul culturii vii este exclus acest lucru. Dacă există vreo criză, există în cultura în sine, în criza sistemelor, dar, altfel, nu se simte nimic”, mărturiseşte directorul Teatrului Nottara.

Sumele alocate culturii sunt foarte mici în raport cu alte cheltuieli. „O stradă care se asfaltează în Bu cureşti costă mai mult decât bugetul tuturor teatrelor”, spune actorul. „Finanţatorul (n.r. - Primăria Ca pitalei) a spus să reducem cu 50% cheltuielile teatrului. Dar, dacă tratezi criza ca pe o economisire disperată sau cu o zgârcenie disperată, eşti un prost”, consideră actorul.

„Nu dăm afară niciun om”

Teatrul Nottara are 135 de angajaţi, dintre care 60 de actori care joacă la cele două săli. Actorul contestă controversata Ordonanţă 230 a guvernului Boc, care interzice cumulul pensiei cu salariul în sectorul bugetar şi care îi ameninţă pe actorii pensionari.

„Nu mai ştiu câţi actori avem la Nottara pe contract individual de mun că, pe Codul Muncii, şi câţi sunt pe contracte pe drepturi de autor.”

Dacă s-ar aplica ordonanţa, Diaconu ar fi obligat să renunţe la trei pensionari din teatru: „La o machieuză extraordinară, pe nume Eta, şi la doi croitori foarte bătrâni şi foarte teatrali. Nu pot însă să renunţ cu niciun chip la ei! Sunt de o viaţă la Nottara şi sunt indispensabili. O să găsesc o soluţie ca ei să rămână în teatru”.

„Ne vom descurca oricum”

„Dacă tot ne plătesc prost, măcar să lucrăm bine”, este principiul regizorului David Esrig de pe vremea comunistă, pe care actorul şi l-a însuşit. „Un director deştept reduce din costurile pentru obiecte şi măreşte aportul creativităţii, al inteligenţei, care în România nu costă. Nu suntem robii tehnologiei”, decretează actorul. Dacă tot li s-a cerut de la primărie să reducă tot felul de costuri, directorul a tăiat „de la telefoane, de la benzină”. Bugetul teatrului se votează în Consiliul Municipal taman în perioada asta, „dar noi ne vom descurca oricum”, afirmă, optimist, directorul.

„E un fel de modă în teatrele bucureştene să bage bani în tehnologii avansate, în iluminare, în sonorizare. E o prostie. Lumea modernă a teatrului nu s-a ridicat nici la piciorul broaştei anilor ’70 şi atunci nu era nici urmă de tehnologie aşa-zis modernă”, consideră Diaconu.

„S-au făcut nişte spectacole incredibile în anii ’60 sau ’70, deşi proiectoarele erau la mână, cursoa rele lente erau la mână. Tunetul ni-l făceam cu tabla, foloseam efecte moştenite de sute de ani de experienţă teatrală. Şi mergea bine”, povesteşte actorul.

„Ce legătură are Shakespeare cu brânza?”

Despre alte crize din viaţa sa, Mircea Diaconu îşi aminteşte că, prin anii ’80, brusc, pe piaţă, nu mai erau nici brânză, nici cuie, nici chibrituri.

„Toată lumea era afectată de criza brânzei. Într-o şedinţă de partid am întrebat: «Ce legătură are Sha ke s peare cu brânza?»”, povesteşte actorul. „Omul vine la teatru ca să uite de problemele lui de afară. Dacă în întunericul sălii vezi violenţă, mizerie, ca şi pe stradă sau ca la televizor, atunci pentru ce să mai vii? La mine în teatru trebuie să vezi Shakespeare sau «Titanic vals». Trebuie să intri într-o altă lume.”

Actorul nu simte criza nici ca familist, pentru că toată viaţa a trăit după nişte reguli foarte sănătoase, simplu şi fără fiţe inutile. Şi-a construit o casă la Săftica şi alta pe malul Argeşului, acolo unde s-a născut.

„Sunt băiat simplu, de la ţară, şi am rămas la fel. Trăim foarte modest, noi nu aruncăm nimic, pantofii se dau la reparat, cumpăr atâtea maşini câte îmi trebuie. Casa mea e din lemn, nu din marmură. Nu plătesc căldura foarte mult, am şi sobă, fac focul. Avem două credite, şi eu, şi soţia”, spune actorul.

„Senatorul begoniilor”

Nici acolo unde este senator, la Câmpulung Muscel şi la Curtea de Argeş, nu se întâmplă nimic rău, în aceste vremuri de aşa-zisă criză.

„Oamenii pun în continuare pătrunjel în jurul curţii, beau o ţuică bună”, povesteşte Diaconu. El nu-şi propune, ca senator, să rezolve problemele omenirii. „Vreau numai ca în balcoanele oamenilor să văd muşcate româneşti vechi, din alea grase. Măcar la muşcate să fiu şi eu senator! Vreau să fac, în circumscripţiile mele, concursuri pe muşcate. Am ajuns să ne mirăm ca proştii în faţa muşcatelor din Elveţia, dar ale noastre sunt cu mult mai frumoase. Ne-am tâmpit la cap cu criza asta şi am uitat să trăim frumos şi să ne bucurăm de begoniile noastre.”

PRODUCŢII ROMÂNEŞTI

În film, criza vine abia anul viitor

Reducerea bugetelor pentru publicitate ale firmelor afectează, indirect, şi producţia de film românesc, una dintre principalele surse pentru fondul Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC) fiind contribuţia de 4% din contravaloarea minutelor de publicitate contractate de posturile TV publice şi private. „Anul acesta e unul dificil şi nu putem spune care este ritmul de diminuare a alimentării fondului, probabil vom şti într-o lună. Sper să ne putem menţine la două sesiuni măcar în 2009. Dacă nu vor fi bani, nu vom mai avea cu ce să facem concurs”, a declarat Eugen Şerbănescu, directorul CNC.

Dacă la ultima sesiune au fost finanţate opt lungmetraje, în următoarele, numărul lor s-ar putea înjumătăţi. Efectele se vor resimţi în următorii doi ani, când vom avea din ce în ce mai puţine producţii româneşti. Anul acesta, sunt aşteptate pe ecrane peste zece premiere. (Florentina Ciuvercă)

LIBRĂRIILE ÎŞI CONCEDIAZĂ ANGAJAŢII

„Se fac restructurări pentru că lumea e prudentă”

Cărţile par a fi primele victime culturale pe timp de criză. La începutul lunii februarie, Uniunea Editorilor din România anunţa că vânzările de carte au scăzut cu circa 30% în utimele luni, comparativ cu aceeaşi perioadă din anii trecuţi, şi cerea de urgenţă guvernului adoptarea unor măsuri anticriză.

Editurile şi librăriile s-au dovedit precaute şi au început restructurările. Din cauza scăderii vânzărilor, spun surse de pe piaţă, atât lanţul de magazine Diverta, cât şi Librăriile Humanitas şi-au concediat din angajaţi. În librăriile Diverta s-au operat reduceri de personal de până la 15 procente, iar salariile au fost diminuate cu 10-15%. Potrivit aceloraşi surse, mai mulţi angajaţi din lanţul Humanitas au rămas fără loc de muncă.

„Vor falimenta edituri”

Previziunile pentru lunile urmă toare nu sunt deloc optimiste.

„Toate editurile şi-au făcut restructurări, pentru că toată lumea e prudentă. În mod sigur vor fi edituri care vor falimenta, însă deocam dată e prematur să vorbim despre asta. Nu s-au lămurit încă pro blemele legate de bugetele pe care le va aloca Ministerul Educaţiei pentru achiziţiile de carte, nu se ştie cât va da Ministerul Culturii pentru cultura scrisă... Nu aveam statistici nici atunci când piaţa nu era în criză, darmite acum. Abia prin mai vom putea trage nişte con cluzii”, e de părere Călin Vlasie, directorul Editurii Paralela 45.

În condiţiile în care Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN) are un buget de doar 0,19% din PIB, faţă de 0,24 cât avea în 2008, toate instituţiile subordonate vor avea de suferit, de la teatre, filarmonici şi opere la muzee. Cum statisticile lipsesc, o evaluare sumară arată că piaţa de carte şi manuale ar valora circa 80 de milioane de euro, de 4 ori mai puţin decât în Ungaria.

Primii loviţi de precauţiile edi torilor vor fi chiar scriitorii români şi mai ales cei debutanţi, care-şi vor vedea şi mai greu cărţile publicate pe o piaţă care abia se relaxase. Practic, criza ne întoarce în timp cu câţiva ani. (Florentina Ciuvercă)

BILETE EPUIZATE

Românii nu renunţă la concerte

Organizatorii de concerte se declară afectaţi mai degrabă de lipsa unui stadion adecvat la Bucureşti decât de criza economică. Înţelegerile cu marii artişti au fost încheiate încă de anul trecut şi cei mai mulţi sunt tentaţi să creadă că, în ciuda crizei care obligă marile companii la prudenţă, s-ar găsi sponsori în România chiar şi în cazul în care o trupă mare, cum ar fi U2, şi-ar anunţa acum un turneu european.

În condiţiile în care criza nu a lovit încă foarte puternic clasa de mijloc, biletele pentru spectacolele anunţate pentru 2009 se vând în ritmul obişnuit sau poate chiar mai rapid.

Biletele pentru concertul pe care Sting l-a susţinut la Bucureşti s-au vândut în doar câteva săptămâni, iar cele din pre-sale pentru Madonna s-au epuizat în câteva zile.

„La Depeche Mode biletele s-au vândut mai repede decât în 2006, vom fi, probabil, sold-out în câteva săptămâni…. Probabil că şi atunci când trec prin perioade mai grele, sau poate mai ales atunci, oamenii vor să meargă la spectacol. E foarte posibil, însă, ca peste şase luni să se schimbe complet datele problemei”, spune Laura Coroianu, manager Emag!c Entertainment.

INSPIRAŢIE „Cum traversează Barbie criza mondială”

În lumea spectacolului, criza financiară e ce erau alegerile acum câteva luni: un subiect inepuizabil de haz de necaz şi băşcălie. Cum gloria oricărei teme e trecătoare, actori, scenarişti, comici şi cântăreţi deopotrivă s-au pus pe scris scenete şi versuri despre criză, cât subiectul e încă fierbinte.

În teatru, a ieşit un spectacol modern cu cinci actori, „Cum traversează Barbie criza mon dială”, despre „lumea de plastic” care se prăbuşeşte odată cu recesiunea. Spectacolul-experiment, care a avut premiera pe 1 martie la Teatrul Naţional din Timişoara, este un manifest anticonsumerism scris de Mihaela Michailov, toamna trecută, şi regizat de Ale xandra Badea. Protagonistă e păpuşa Barbie, iconul multor generaţii de fetiţe, care, la împlinirea a 25 de ani, se vede obligată să reducă din cheltuieli: trebuie să stingă luminile în căsuţele Barbie, nu are voie să acce se ze Barbie Credit Bank, de operaţii estetice nu mai poate fi vorba, iar de haute couture - nici atât.

„Decât să râdă criza de noi, mai bine râdem noi de ea”

Tot sub semnul crizei, trupa Divertis şi-a adaptat rapid mottoul pentru noul sezon al emisiunii „Divertis Mall şi prietenii”. „Decât să râdă criza de noi, mai bine râdem noi de ea.” „Criza economică este o temă mondială şi dacă nu o abordăm noi, ne abordează ea când băgăm mâna în buzunar ca să scoatem portofelul. De câteva luni încoace s-a creat un fel de industrie de glume pe tema crizei”, a spus Toni Grecu, fondatorul grupului Divertis. De la „Mondenii” şi „Trăsniţi în NATO”, la stand-up comedy, „cri za” e cuvântul magic care ţine spectatorul în priză.

În spectacolele sale, prilejuite de lansarea noului album, „Oficial”, şi Alexandru Andrieş ne aminteşte că „e criză, iar e criză”. Lăutarii Tarafului de la Clejani au încropit un videoclip despre „Criza la români”, în locul unde-şi varsă românul oful, o cârciumă: „Pe timp de criză, investeşte în alcool!”, spun ei.

„Am fost la chefuri şi am văzut că nu mai este situaţia de altădată”

Însă nicăieri n-a lovit ins pi raţia mai cu sete ca în industria manelelor. Cântăreaţa Carmen Şer ban a simţit printre primii că re cesiunea, ca şi dragostea şi duş manii, merge direct la inimă. Aşa că a înregistrat piesa „Vremuri bune de-altădată”.

Difuzată la emisiuni matinale şi cântată la chefuri, maneaua „etno-house” e plină de considerente existenţiale: „Cum a fost a fost/ Ce va fi va fi/ Cum va fi vom şti/ Sau poate nu vom şti/”, dacă e să cităm începutul ei. „Compun în funcţie de ce simt şi ce văd. Am fost la chefuri şi am văzut că nu mai este situaţia de altădată. Am scris versurile şi imediat melodia, mai rar când îmi vine inspiraţia aşa repede pentru ambele”, explică Şerban.

Nimeni nu se în do ieşte că îi aparţin versurile: „Vremuri bune de altădată/ S-au tot dus şi nu mai vin/ Toată lumea e stresată că viaţa e un mare chin/ Chiar şi bogaţii sunt stresaţi/ Cu criza nu sunt învăţaţi/ Că or avea ei pro prie tăţi, dar nu mai au lichi dităţi”.

„Azi eşti jos, mâine eşti sus”

Cu un elan greu de egalat, un solist de muzică populară din Oltenia, Cristi Bănăţeanu, a scos pe piaţă un întreg album „de criză”. „Azi eşti jos, mâine eşti sus” - „Toţi suntem într-o luptă acerbă de-a ajunge cât mai sus, dar acuma suntem toţi jos”, zice cântăreţul - are 15 piese nou-nouţe, toate menite să ridice moralul. Bănăţeanu îşi zice „norocosul de la Craiova”, pentru că şi-a lansat albumul pe 6 decembrie, când oamenii mai dădeau bani pe CD-uri.

„Acum nu mai merg aşa bine vânzările, noroc de botezuri şi nunţi”, spune cân tăreţul, care tocmai pregăteşte melodia „Veselie”. (Georgeta Petrovici, Andreea Marinescu, Florentina Ciuvercă)

CITIŢI ŞI:

Criza favorizează celulita Ziua în care au aflat ce este criza

Criza globală s-a întâlnit cu domnul Florea la Mioveni

Harta şomajului pe timp de criză

Oraşul care intră în şomaj

Criza ruşinii loveşte educaţia Criză în transportul de persoane Din aprilie, sănătatea costă mai mult

Criza schimbă obiceiurile de consum

  • Urmează luni în „Evenimentul zilei”: Criza care-i afectează pe enoriaşi se răsfrânge şi asupra Bisericii. Se anunţă nunţi cu mai puţin fast în acest an, dar mai mulţi oameni la slujbă, în căutarea ajutorului divin.
  • Scrie-ne pe adresa romaniincriza@evz.ro despre cum te afectează pe tine criza. Povestea ta poate deveni subiect al campaniei EVZ.

Ne puteți urmări și pe Google News