● Într-un interviu acordat săptămânalului Capital, actualul ministru al Sănătății spune exact ce planuri are pentru a stopa declinul din sistemul sanitar. ● Urgentă este construirea a trei spitale regionale, la Cluj, Iași și Craiova, dar pentru care statul român nu a atras suficiente fonduri, așa cum se credea. ● Legat de criza de la Spitalul de Arși, care este într-o stare deplorabilă, demnitarul crede că în primul rând e urgentă renovarea secției de Terapie Intensivă, închisă după ce s-a descoperit că un pacient, care a decedat ulterior, avea rănile pline de viermi. ● Legat de gravitatea infecțiilor nosocomiale, ministrul spune că, dacă ar fi să ia acum măsuri drastice, ar trebui să închidă 80% din spitale.

De la tragedia „Colectiv” încoace, sistemul sanitar românesc cade, parcă, tot mai mult, pe zi ce trece. Toate „bubele” se sparg acum. Întrun interviu acordat colegilor de la „Capital”, actualul ministru al Sănătății, al 30-lea de după Revoluție, ne spune că e doar o aparență această degradare peste noapte.

„Vorbim de o degradare treptată a sistemului, care este în antiteză cu evoluția societății românești și, mai ales a clasei de mijloc. Pentru un spital mare vorbim de o investiție de câteva sute de milioane de euro. Dacă te uiți cât a cheltuit statul pe terenuri și săli de sport, pe reparații la drumuri, pe contracte de iluminat public, și multe altele, sigur că te întrebi cum de nu s-au construit mai multe spitale. Nu a fost destul de important pentru noi? Nu am știut să construim?”, susține demnitarul.

Și totuși, bani există la bugetul Sănătății. Dar mare parte din ei, sunt aruncați pe geam, iar investițiile făcute nu se văd. „În Sănătate sunt foarte mulți bani irosiți, cheltuieli care nu se văd, cum ar fi renovări făcute aiurea, echipamente de ultimă generație ținute în pivniță, sau secții modernizate și nefolosite”, spune el.

N-au cheltuit un cent din banii de la Banca Mondială

Deși miniștrii de dinaintea sa se lăudau că au la dospoziție un miliard de euro pentru a construi cinci spitale. Vlad Voiculescu spune, însă, că nici vorbă de așa ceva. Suma e mult mai mică, și o parte din ea are cu totul altă destinație.

„Vorbim de 250 de milioane de euro prin Banca Mondială, alocări care au mai multe componente - vorbim de cel mai mare program de investiții al Băncii Mondiale. Împrumutul, în forma actuală, nu este, însă, alocat pentru constructia de spitale. Există componente care alocă finanțări pentru construcția de centre de arși. Programul Băncii Mondiale a fost semnat în 2014 și, până azi, nu s-a tras niciun eurocent. Însă îmi asum să spun că tragerile vor începe din acest an”, explică el.

Cât privește cealaltă sursă de finanțare, din ea se va încerca construirea noilor spitale. Doar că banii pe carei avem la dispoziție nu sunt suficienți, iar noile unități au altă locație, decât se știa până acum. Vor fi doar trei, nu cinci cum spuneau predecesorii săi, iar Timișoara iese de pe listă.

E nevoie de 600 de milioane de euro

„În cazul fondurilor europene destinate Sănătății prin Programul Operațional Regional, vorbim de 150 de milioane de euro pentru trei spitale regionale: Cluj, Iași, Craiova. Nu putem, însă, să vorbim de bani europeni fără condiționalități exacte. Acestea, pentru domeniul Sănătății, sunt legate de nevoile de servicii medicale. Este o condiționalitate care trebuie îndeplinită până la sfârșitul acestui an. Practic trebuie să facem, în câteva luni, ce nu s-a făcut în ani. Iar fără acest document nu poți obține banii europeni”, subliniază Vlad Voiculescu.

Ideea e că, atunci când vine vorba de finanțarea europeană, România are o alocare atât de mică, încă, spune ministrul, „e o rușine”. Asta pentru că, „pe lângă cei 150 de milioane de euro destinați spitalelor regionale, de care vorbeam mai devreme, mai sunt câteva zeci de milioane de euro, alocări pentru investiții în infrastructura de sănătate. Premisa de la care s-a plecat și concluzia la care s-a ajuns, respectiv că facem trei spitale regionale cu 300 de milioane de euro din care statul finanzează 50%, este una greșită. Cu 100 de milioane de euro nu poți construi un spital pe care să îl poți numi regional la standarde europene”. Va fi nevoie, din estimările echipei de la Minister, de circa 600 de milioane de euro numai pentru aceste trei spitale.

„Ne trebuie un spital nou de arși, care să fie pe lângă cele de urgență”

Doi pacienți au murit, unul cu rănile pline de viermi, iar al doilea pentru că i s-a greșit transfuzia, la Spitalul de Arși. De asta a fost nevoie ca autoritățile să înțeleagă cât de gravă e situația. Ministrul Sănătății caută, acum, să rezolve situația. A închis două secții, cea de Terapie Intensivă și cea de Transfuzii, și a ordonat curățenie și modernizare, dar lasă să se înțeleagă că, peste noapte, minuni nu poate face.

Acceptăm și donații

„Soluția are două componente - una temporară, respectiv refacerea secției de terapie intensivă din spitalul curent, iar soluția pe termen mediu și lung nu poate fi legată pe clădirea actuală. Pentru investiția în secția de terapie intensivă luăm în calcul mai multe opțiuni - inclusiv varianta donațiilor. Și aici am avut discuții cu mai multe delegații de investitori străini care s-au declarat interesați. Ar fi doar o donație, nicio altă formă de asociere”, spune Vlad Voiculescu.

Dar chiar și așa, demnnitarul recunoaște că clădirea în care se află spitalul este improprie activității medicale și că cineva ar trebui să bage mulți bani în ea ca s-o modernizeze. „A doua opțiune se referă la Primăria Capitalei, care are în administrare clădirea. Vorbim de varianta în care investiția de modernizare să fie făcută din bugetul Primăriei, de data aceasta în acord cu anumite standarde de minister. A treia opțiune e să contribuim de la bugetul de stat, respectiv din bugetul Ministerului Sănătății și avem un acord de principiu în acest sens”, explică Voiculescu.

Mai bine un spital nou

Dar nici așa nu va fi suficient, pentru că șeful Sănătății se gândește deja la o clădire nouă, care să fie localizată în apropierea spitalelor de urgență mari din Capitală. „Soluția pe termen mediu și lung, respectiv relocarea, are câteva caracteristici - trebuie o infrastructură nouă, modernă, și în imediata apropiere a unui spital multidisciplinar precum Floreasca, Spitalul Militar sau Universitar. Luăm în calcul fie identificarea și modernizarea unei clădiri deja existente, fie construcția de la zero a unei clădiri”.

Infecțiile nosocomiale nu-s nimic nou

Întrebat de ce, după dezvăluirea neregulilor, a păstrat aceeași echipă de conducere de la Spitalul de Arși, Vlad Voiculescu spune că nu crede în măsuri drastice. „Nu cred că ne ajută la nimic să îi învinovățim pe alții în general. Problemele erau însă arhicunoscute. Infecțiile nosocomiale, problema aceasta este extrem de bine cunoscută între angajații din spitale. Ca să înțelegeți cât de cunoscută era am să vă spun o poveste foarte relevantă. Acum mai mulți ani, în biroul meu de azi stătea un domn ministru, iar soția acestuia avea nevoie de o operație. Pentru că era soția domnului ministru, un șef de secție a unui spital mare din București, tocmai pentru că știa de problema infecțiilor, a închis secția pentru igienizare și după câteva săptămâni, după procesul acesta, a primit-o pe soția domnului ministru pentru operație. Această poveste reală îți spune multe despre cât de cunoscute erau problemele și cum erau abordate”.

„Ar trebui închise 80% din spitale”

Deși starea sistemului sanitar e în continuă degradare, ministrul Sănătății spune că nu poate da cu toporul, cum se spune în popor. „Da, trebuia luate foarte multe măsuri și nu s-au luat, iar sistemul are foarte multe vulnerabilități. Iar faptul că nu s-au luat măsuri fie proactive, fie coercitive, respectiv de controale și amenzi, fie de prevenire și investiții, ne-a adus în situația în care suntem astăzi. Dacă ar fi să aplicăm acum toate măsurile punitive, 80% din spitale ar trebui închise, ceea ce este o opțiune complet nerealistă și ar arunca țara în criză”, explică Vlad Voiculescu.

Umblă la actele managerilor

El ia, însă, în calcul, reîmprospătarea managementului din sistemul sanitar. Cu alte cuvinte, va tăia, totuși, niște capete. „Da, iau în calcul o astfel de restructurare. În prezent, sunt șase ordine care reglementează managementul. Modificările vor fi focusate pe siguranța pacientului, controlul infecțiilor, perspectiva reală a pacientului și eficiența managementului și gestionarea investițiilor și a structurii funcționale. Acum madantul este pentru o perioadă de 3 ani și poate fi reînnoit în condiții de performanță. Performanța, însă, a fost evaluată defectuos până acum. Există două ordine de ministru care reglementează evaluarea, prin care indicatorii de performanță puteau fi ajustați de către manager. După aplicarea noilor reguli, pentru indicatorii de evaluare se vor elabora standarde față de care se va face evaluarea”.

Privatizarea, soluție cu condiții

Cât privește privatizarea spitalelor, care se spunea că e dorința sa cea mai mare, Voiculescu a punctat: „Nu este o prioritate a mandatului meu sau a guvernului din care fac parte. (...) O soluție pe care o consider viabilă este cea a unei forme anume de parteneriat public-privat, pentru anumite obiective de investiții, precum proiectele pilot de la Spitalul pentru copii „Marie Curie” și Institutul de Urgență pentru Boli Cardio- Vasculare „Dr. Prof. C.C. Iliescu”. În acest sens, discuțiile cu BERD sunt avansate. Structurarea proiectului va fi făcută alături de această instituție internațională. Finanțarea o va aduce partenerul privat. Actul medical rămâne în totalitate în sarcina statului. Privatul construiește, finanțează, operează din punct de vedere tehnic.”

Pe lângă asta, unitățile sanitare în cauză vor trebuie să respecte anumite criterii de performanță în baza cărora vor primi regulat o sumă de la stat, timp de 25 de ani. „Vorbim de investiții de 200 de milioane de euro în fiecare caz. Acum se actualizează studiile de fezabilitate, iar pentru acest lucru BERD urmează să contracteze un consultant”, a conchis ministrul.

Politica prețurilor la medicamente

Întrebat despre criza medicamentelor care, potrivit producătorilor și importatorilor, ar decurge din impunerea celui mai mic preț din grupul de referință, Vlad Voiculescu a declarat: „Crizele succesive ale medicamentelor au cauze multiple. Modul de stabilire a prețului e doar unul din ele. Măsurile pe care le pregătim sunt așadar la mai multe niveluri: un sistem de raportare și monitorizare a lipsei medicamentelor, o revizuire a metodologiei de prețuri și crearea unui cadru pentru o poziție de negociere mai fermă cu firmele farmaceutice prin colaborarea cu alte state din Europa Centrală și de Est.”

Continuă planurile predecesorilor

Continuă Vlad Voiculescu proiectele și inițiativele moștenite de la predecesorii săi? „Am preluat aproape toate acțiunile lansate de Patriciu Achimaș-Cadariu în Planul Multianual Integrat de Promovare a Sănătății și Educație pentru Sănătate. Era un plan bun și, chiar dacă focusul este poate ușor diferit, încercăm să continuăm tot ceea ce a fost început. Desigur că a trebuit să adăugăm câteva lucruri noi și ambițioase sau să grăbim altele cu care eram în întârziere sau care nu începuseră deloc. Am continuat, de asemenea, lucrurile bune începute în mandatul lui Nicolae Bănicioiu. Întâlnirea de luna aceasta cu miniștrii Sănătății din 12 state este un exemplu de proiect început la o scară mult mai mică (între Bulgaria și România) de către actualul ministru al Sănătății din Bulgaria și Nicolae Bănicioiu”.

Medicii amenință cu blocarea sistemului, dacă nu-și primesc drepturile pentru munca prestată în gărzile suplimentare

Federația „Solidaritatea Sanitară” solicită următoarele modificări în noile contracte individuale de muncă:

● dreptul la un spor cuprins între 25% și 75% (25% este minim obligatoriu);

● dreptul la toate sporurile pentru condițiile de muncă aplicabile la locul de desfășurare a gărzilor și la sporul de noapte;

● dreptul la concediul de odihnă;

● dreptul de a nu lucra continuu mai mult de 24 de ore;

● dreptul de a avea liber după gardă cel puțin 24 de ore;

Federația „Solidaritatea Sanitară” precizează, prin vocea președintelui Viorel Rotilă, că recomandarea a fost transmisă până în acest moment, prin e-mail, la 12.000 de medici și atenționează că, în condițiile în care medicii pun în practică aceasta recomandare, se poate ajunge la blocarea sistemului sanitar în privința activităților specifice gărzilor.

Ministerul promite să sară cu banu’ de la 1 August

Răspunsul reprezentanților Ministerului Sănătății nu s-a lăsat așteptat: „Condițiile de muncă și de plată ale medicilor din România suportă multe îmbunătățiri, iar misiunea instituției noastre este să le pună în practică în cel mai scurt timp posibil. (…) Vineri a avut loc o întâlnire de lucru cu Solidaritatea Sanitară în care au fost discutate aceste probleme. Gărzile efectuate de personalul medical în afara programului de lucru vor fi făcute de la 1 august pe baza unui contract de muncă separat și plătite în baza legislației actuale. Ministerul Sănătății a inițiat și un dialog cu Ministerul Muncii pe această temă pentru a ne asigura în interesul personalului medical că nu vor exista discrepanțe la plata contractelor de muncă încheiate cu unitățile sanitare. La începutul săptămânii viitoare va fi trimisă către spitale o circulară care să clarifice modul de redactare a acestor contracte în contextul prevederilor OUG20/2016 așa încât procesul să se desfășoare fără probleme”.

Lămuriri suplimentare privind plățile

La puțin timp după răspunsul autorităților, „Federația Solidaritatea Sanitară” a revenit cu lămuriri: „Luând act de declarațiile Ministerului Sănătății privind faptul că va plăti gărzile suplimentare, precizăm următoarele: noi n-am afirmat niciodată că gărzile suplimentare (...) nu vor fi plătite. Plata acestora este stabilită în cadrul OUG nr. 20/2014. Problema o reprezintă semnificația diferită a cuvântului „plată” (drepturi salariale), pe care o dă Ministerul Sănătății față de noi. Cu alte cuvinte, în discuție este cuantumul plăților, respectiv acordarea tuturor drepturilor aferente acestora.”