Globalismul este în criză. Iar vina, potrivit lui Giulio Tremonti, este a crizei financiare şi a noii epidemii de coronavirus, care înfricoşează întreaga lume.
Fostul ministru al finanţelor al guvernelor Berlusconi vede Covid-19 ca pe cel de-al doilea eşec al modelului globalizării, care „marchează trecerea de la utopie la realitate”.
Într-un interviu pentru ''Italia Oggi'', Tremonti dezvăluie că noul coronavirus, în afara impactului economic, care va fi mai mult sau mai puţin intens şi de lungă durată, va avea un „impact psihologic” puternic. "Pentru o perioadă glorioasă de treizeci de ani - a explicat el - odată cu globalizarea, o lume artificială, fantasmagorică şi fericită s-a suprapus celei reale. S-a crezut că este sfârşitul istoriei şi începutul unei noi geografii".
Iar acum, noul virus, care se răspândeşte în întreaga lume, dar care are epicentrul în China „marchează întoarcerea la natură, trecerea de la artificial la real, aşa cum e de fapt un virus”. Astfel, globalizarea este pusă în criză. Însă, potrivit lui Tremonti, aceasta nu ar fi prima dată: "A mai existat o defecţiune a mecanismului în timpul crizei financiare care a produs efecte ce au pornit din lumea finanţelor pentru a ajunge la politică. Coronavirusul reprezintă un al doilea eşec: un alt factor de criză al modelului globalizării''.
Iar acest lucru, potrivit lui Tremonti, ar fi doar începutul unui fenomen şi „ar fi simplist să ne gândim că totul se va rezolva reluând normal zborurile şi depăşind carantinele”. Prin această criză legate de coronavirus, „se deschide un nou scenariu care schimbă optica filozofică şi politică”. Fostul ministru al finanţelor evocă istoria din ultimii 30 de ani, subliniind schimbarea modelului: „în 1989, lumea s-a schimbat odată cu căderea zidului Berlinului, în '94 cu OMC, în '96 cu finanţele lui Clinton, în 2001, odată cu intrarea Asiei în Wto, în 2008 cu criza, iar astăzi, cu Coronavirusul ". Evenimente care iniţial au unit ţările lumii şi care acum par să le dividă.
Schimbarea este dictată şi de un factor ambiental, care pune în centru problema schimbărilor climatice şi a poluării: „Înfiinţarea companiilor unde munca costă puţin, dar lipseşte cererea, înseamnă transferul produselor pe mare în ţări unde există cerere. Şi unde poluează ", explică Tremonti.
Un rol fundamental în criza globalismului l-ar fi jucat şi Donald Trump, care „a oprit alunecarea Americii către Asia, o alunecare considerată înainte ca fiind inevitabilă”.