Serghei Lavrov a condus o întâlnire privind multilateralismul și Carta fondatoare a ONU. Secretarul general al ONU a spus că invazia Rusiei este o încălcare a dreptului internațional Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat luni în cadrul Consiliului de Securitate al ONU că lumea a ajuns într-o ulsituație mai periculoasă decât în timpul Războiului Rece, la câteva minute după ce șeful ONU a acuzat „devastarea” Ucrainei de către Moscova.

Lavrov a condus o întâlnire privind multilateralismul și Carta fondatoare a ONU, deoarece Rusia deține președinția lunară rotativă a organismului format din 15 membri. „Așa cum a fost cazul în Războiul Rece, am atins pragul periculos, probabil și mai periculos”, a spus el. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a denunțat luni „devastarea” cauzată de invazia Ucrainei de către Moscova în timpul ședinței Consiliului de Securitate.

Guterres a spus în fața lui Lavrov că invazia rusă a fost o încălcare a dreptului internațional și că „provoacă suferințe masive” poporului ucrainean. El a menționat, de asemenea, că aceasta „se adaugă la bulversarea economică globală declanșată de pandemia de Covid-19”. „Sistemul multilateral este supus unei tensiuni mai mari decât oricând de la crearea Națiunilor Unite”, a spus Guterres, adăugând că lumea se confruntă cu „crize interconectate și fără precedent”.

Tensiuni fără precedent între marile puteri

„Tensiunile dintre marile puteri sunt la cote istorice. La fel sunt și riscurile de conflict, prin calcul greșit', a spus șeful ONU, care se afla așezat lângă Lavrov. Rusia a organizat întâlnirea ca unul dintre evenimentele sale „semnificative” ale mandatului său. Într-o notă adresată statelor membre în care a prezentat întâlnirea, Rusia a denunțat „ordinea mondială unipolară” care s-a instalat după încheierea Războiului Rece.Acesta a spus că „a reprezentat o provocare serioasă pentru eficiența și stabilitatea sistemului Națiunilor Unite”. „Astăzi, lumea se confruntă cu o altă transformare sistemică profundă. Și anume, declinul natural și rapid al ordinii mondiale unipolare și apariția unui nou sistem multipolar”, se spune în notă.

Ambasadorul Uniunii Europene la ONU vorbește despre cinismul Rusiei

Ambasadorul Uniunii Europene la ONU, Olof Skoog, a calificat intențiile Rusiei drept „cinice”. „Prin organizarea acestei dezbateri, Rusia încearcă să se prezinte ca un apărător al Cartei ONU și al multilateralismului. Nimic nu poate fi mai departe de adevăr', a declarat el presei. Puterile economice ale Grupului celor Șapte (G7) au cerut duminică „extinderea, implementarea completă și extinderea” unui acord critic de export de cereale ucrainene prin Marea Neagră, au declarat miniștrii agriculturii grupului într-un comunicat. Intermediat de Națiunile Unite și Turcia, acordul a fost semnat la Istanbul în iulie anul trecut, permițând Ucrainei să exporte peste 27 de milioane de tone de cereale prin câteva dintre porturile sale de la Marea Neagră.

Rusia, care și-a invadat vecinul în februarie 2022, a semnalat cu tărie că nu va permite ca acordul să continue după 18 mai, deoarece nu a fost îndeplinită o listă de cereri pentru a-și facilita propriile exporturi de cereale și îngrășăminte. În comunicatul de după o întâlnire de două zile la Miyazaki, Japonia, miniștrii agriculturii din G7 „au recunoscut importanța” acordului, spunând: „Susținem ferm extinderea, implementarea completă și extinderea BSGI (Inițiativa pentru cereale Mării Negre). ' „Condamnăm încercările Rusiei de a folosi hrana ca mijloc de destabilizare și instrument de constrângere geopolitică și reiterăm angajamentul nostru de a acționa în solidaritate și de a-i sprijini pe cei mai afectați de armamentizarea alimentelor de către Rusia”, se arată în comunicat.

Membri G7 sprijină reconstrucția Ucrainei

Membrii G7 „sunt pregătiți” să sprijine redresarea și reconstrucția Ucrainei, inclusiv prin furnizarea de expertiză în deminarea terenurilor agricole și reconstrucția infrastructurii agricole, se arată în document. Șeful UE pentru politică externă, Josep Borrell, și-a exprimat luni încrederea că blocul va finaliza în câteva zile un plan de cumpărare de muniție pentru Ucraina, după ce Kievul și-a exprimat frustrarea față de certurile dintre statele membre ale UE.

Da, există încă un dezacord. Dar sunt sigur că toată lumea va înțelege că ne aflăm într-o situație de extremă urgență”, a declarat Borrell reporterilor la sosirea la o întâlnire a miniștrilor de externe ai UE la Luxemburg. „Sunt sigur că în zilele următoare vom ajunge la [un acord]”, a spus el.

Dmytro Kuleba vrea mai multe arme

Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba și-a exprimat frustrarea într-un tweet de săptămâna trecută că acordul de referință încheiat luna trecută pentru țările UE de a cumpăra în comun obuze de artilerie pentru Kiev nu a fost încă implementat din cauza dezacordurilor cu privire la cât de mult din afacere trebuie să rămână în Europa.

„Pentru Ucraina, costul inacțiunii se măsoară în vieți umane”, a avertizat el joi. Era de așteptat ca ministrul ucrainean să își prezinte cazul direct miniștrilor de externe ai UE la reuniunea de luni, adresându-le printr-un link video despre starea războiului declanșat de Rusia. Cartușele de artilerie, în special obuzele de 155 mm, au devenit critice pentru conflict, deoarece forțele ucrainene și ruse duc un război intens, de uzură.

Oficialii spun că Kievul consumă mai multă muniție decât decât pot produce aliații săi în prezent. Planul comun de achiziții face parte dintr-un acord UE cu mai multe căi de a aduce 1 milion de obuze de artilerie sau rachete în Ucraina în decurs de 12 luni și de a crește producția de muniție europeană, aprobat de miniștrii de externe luna trecută.

Primul element este cel mai stringent. Acesta alocă 1 miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pentru trimiterea de muniții în Ucraina din stocurile existente. Borrell a subliniat că țările UE au cerut deja rambursări pentru muniții în valoare de 600 de milioane de euro (660 de milioane de dolari). Dar a doua pistă, în valoare de încă 1 miliard de euro pentru finanțarea achizițiilor comune, nu a fost încă finalizată. Oficialii UE au spus că speră să semneze primele contracte cu firmele de arme la sfârșitul lunii viitoare.

Țările UE au convenit să cumpere muniția de la firme din UE și din Norvegia, care are legături economice strânse cu blocul comuitar. Însă diplomații spun că Franța, un campion al unui sector de apărare mai puternic al UE, cu o industrie proprie de armament substanțială, a insistat că producția în sine ar trebui să aibă loc în Europa. Această poziție a frustrat alți membri ai UE, inclusiv țările din est și țările baltice, Germania și Țările de Jos. Aceștia și-au exprimat scepticismul că industria europeană are capacitatea de a produce destul armament și muniție rapid.

Rușii îi acuză pe Ucraineni de violență

Autoritățile desemnate de Rusia în Crimeea au declarat că armata a respins luni o lovitură ucraineană asupra unei baze navale principale, în timp ce o dronă prăbușită a fost găsită într-o pădure de lângă Moscova - atacuri au loc în timp ce se crede că Ucraina se pregătește pentru o contraofensivă majoră. Șeful orașului-port Sevastopol din Crimeea, desemnat de Moscova, Mikhail Razvozhayev, a declarat că armata a distrus o dronă maritimă ucraineană care a încercat să atace portul la primele ore, iar o alta a explodat.

El a spus că exploziile puternice au spart ferestrele mai multor clădiri de apartamente, dar nu provocat alte daune. Autoritățile desemnate de Rusia din Crimeea au declarat că armata a respins luni o lovitură ucraineană asupra unei baze navale principale, în timp ce o dronă care exploda a fost găsită și într-o pădure de lângă Moscova - atacuri care au loc în timp ce se crede. că Ucraina se pregătește pentru o contraofensivă majoră.

Șeful orașului-port Sevastopol din Crimeea, desemnat de Moscova, Mikhail Razvozhayev, a declarat că armata a distrus o dronă maritimă ucraineană care a încercat să atace portul la primele ore, iar o alta a explodat. El a spus că exploziile puternice au spart ferestrele mai multor clădiri de apartamente, dar nu provocat alte daune.Atacul a fost cel mai recent dintr-o serie de tentative de lovituri asupra Sevastopolului, principala bază navală din Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014.

Autoritățile ucrainene nu au comentat imediat atacurile de luni. După atacurile anterioare asupra Sevastopolului și a altor zone, oficialii ucraineni au încetat să revendice în mod deschis responsabilitatea, dar au subliniat dreptul țării de a lovi orice țintă, ca răspuns la agresiunea rusă. Presa din Rusia a mai susținut luni că o dronă ucraineană a fost găsită într-o pădure la aproximativ 30 de kilometri est de capitala Rusiei.

Deși nu a explodat, incidentul a subliniat din nou capacitatea Ucrainei de a ajunge adânc în interiorul Rusiei, deoarece armata ucraineană se pregătește pentru o contraofensivă de primăvară pentru a recuceri zonele ocupate. Observatorii cred că ținta cea mai probabilă a contraofensivei ar fi zonele ocupate de ruși din regiunile de sud Hherson și Zaporizhzhia. Dacă accțiunea va avea succes, ar permite Ucrainei să taie coridorul terestru dintre Rusia și Crimeea.

În ceea ce ar putea fi pregătiri pentru o astfel de mișcare, forțele ucrainene și-au stabilit recent un punct de sprijin în apropierea orașului Oleshky de pe malul estic al râului Nipru, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, un think tank din Washington. Ucraina a primit recent arme sofisticate de la aliații săi occidentali și noi trupe proaspăt antrenate în Occident, dând naștere unei anticipații tot mai mari pentru o ofensivă.

Rachetele Patriot de fabricație americană au sosit în Ucraina săptămâna trecută, iar purtătorul de cuvânt al armatei, Yuriy Ihnat, a declarat duminică la televiziunea ucraineană că unele au intrat deja în serviciu. Vorbind după discuțiile de luni cu prim-ministrul estonian Kaja Kallas aflat, în vizită în orașul din nord-vestul Jytomyr, președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a felicitat țara baltică pentru decizia sa de a preda Ucrainei toate obuzierele sale de 122 și 155 mm. „Dacă fiecare dintre lideri și fiecare dintre state ar fi fost la fel de conștiincioși cu privire la protecția libertății noastre comune pe continent, agresiunea Rusiei ar fi cunoscut deja înfrângeri evidente”, a spus Zelensky.

Rușii vor cu orice preț Bakhmutul

Forțele ruse și-au continuat efortul de aproape nouă luni de a captura fortăreața ucraineană Bakhmut din regiunea de est, Donețk. Zelensky a subliniat importanța apărării orașului Bakhmut, într-un interviu acordat luna trecută pentru The Associated Press, spunând că cucerirea acesteuia ar putea permite Rusiei să strângă sprijin internațional pentru un acord care ar putea impune Kievului să facă compromisuri inacceptabile.

Luni, Yevgeny Prigozhin, șeful Wagner Group, care a condus ofensiva rusă de la Bakhmut, a susținut că forțele ucrainene au fost împinse într-o zonă din vest, de doi kilometri pătrați a orașului. Afirmația lui nu a putut fi verificată independent. „Sarcina noastră este să distrugem armata ucraineană și să o împiedicăm să lanseze o contraofensivă”, a spus Prigojin.

El a prezis că Ucraina va lansa probabil o contraofensivă în următoarele două săptămâni, odată ce pământul se va usca suficient pentru a permite tancurilor și altor vehicule grele să se deplaseze liber în afara drumurilor. Șeful serviciilor secrete militare al Ucrainei, generalul-maior Kyrylo Budanov, într-un interviu acordat RBC-Ucraina, a descris contraofensiva planificată drept o „bătălie de reper în istoria modernă a Ucrainei”, care va vedea țara „recuperând zone semnificative”.

„Toată lumea înțelege că ne apropiem de asta”, a spus el. Bloggerii militari ruși au speculat că o contraofensivă ucraineană ar putea fi însoțită de o serie de atacuri cu drone pe zone largi. Mass-media rusă a identificat drona care a căzut lângă Moscova drept un UJ-22 Airborne fabricat în Ucraina. Ei au spus că epava a fost găsită duminică de un localnic. Rapoartele susțin că drona s-a prăbușit după ce a rămas fără combustibil sau a lovit un copac. Ei au spus că transporta 17 kilograme de explozibil.

UJ-22 este o dronă de recunoaștere mică care poate transporta aproximativ 20 de kilograme de explozibil și are o rază de zbor autonomă de până la 800 de kilometri. Luna trecută, o altă dronă despre care autoritățile bănuiau că venea tot din Ucraina a fost găsită în Shchelkovo, la aproximativ 15 kilometri nord-est de Moscova, dar nu transporta explozibili. Tot în martie, o dronă grea ucraineană Tu-141 Strizh cu reacție a explodat în orașul Kireyevsk din regiunea Tula, la aproximativ 200 de kilometri est de Moscova, rănind trei persoane, lăsând un crater mare și distrugând mai multe clădiri. Ministerul rus al Apărării a declarat că drona a fost doborâtă de apărarea antiaeriană.

Autoritățile ruse au declarat că Ucraina a folosit dronele Tu-141 de fabricație sovietică, care au o rază de acțiune de aproximativ 1.000 de kilometri pentru a lovi instalațiile din Rusia. În decembrie, astfel de drone au lovit două baze aeriene rusești pentru bombardiere cu rază lungă de acțiune, cu capacitate nucleară.

Ministerul rus al Apărării a declarat că dronele au fost doborâte, dar a recunoscut că resturile au deteriorat unele avioane și au ucis mai mulți militari. În februarie, autoritățile au mai raportat că o dronă ucraineană a fost găsită într-o pădure de lângă Gubastovo, în regiunea Kolomna, la aproximativ 80 de kilometri sud-est de Moscova. Drona a căzut aproape de o importantă instalație de pompare a gazelor naturale. O altă dronă a explodat în februarie într-o pădure de lângă Kaluga, la aproximativ 150 de kilometri sud-est de Moscova, fără a răni pe nimeni. Biroul prezidențial de presă al Ucrainei a anunțat luni că cel puțin patru civili au fost uciși și 13 răniți, în urma atacurilor rusești din ultimele 24 de ore. Două persoane au fost ucise în Bakhmut și alte două în orașul Kherson, din sud.

Cheltuielile militare globale, la cote istorice

Cheltuielile militare globale au crescut pentru al optulea an consecutiv în 2022 la un maxim istoric de 2,24 trilioane de dolari, cu o creștere bruscă în Europa, în principal din cauza cheltuielilor rusești și ucrainene, a declarat luni un think tank suedez. Cheltuielile la nivel global au crescut cu 3,7% în termeni reali, dar cheltuielile militare în Europa au crescut cu 13% - cea mai mare creștere de la an la an din ultimii 30 de ani, a declarat Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm sau SIPRI.

Ajutorul militar acordat Ucrainei și îngrijorările cu privire la o amenințare sporită din partea Rusiei „au influențat puternic deciziile de cheltuieli ale multor alte state”. Organismul de supraveghere suedez a spus că anul trecut, cei mai mari trei cheltuitori de arme au fost Statele Unite, China și Rusia, care au reprezentat 56% din cheltuielile globale. „Creșterea este un semn că trăim într-o lume din ce în ce mai nesigură”, a spus Nan Tian, cercetător la Programul SIPRI de Cheltuieli Militare și Producție de Arme.

Mai multe state și-au crescut semnificativ cheltuielile militare în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, în timp ce altele au anunțat planuri de a crește nivelul cheltuielilor pe perioade de până la un deceniu. Unele dintre cele mai puternice creșteri au fost observate în țările din apropierea Rusiei: Finlanda (36 la sută), Lituania (27 la sută), Suedia (12 la sută) și Polonia (11 la sută). Atât Suedia, cât și Finlanda au solicitat împreună aderarea la NATO în mai 2022, abandonând decenii de nealiniere în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Deși Finlanda a fost admisă, cererea Suediei de a adera la NATO rămâne blocată de opoziția Turciei și Ungariei. „În timp ce invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022 a afectat cu siguranță deciziile privind cheltuielile militare în 2022, îngrijorările cu privire la agresiunea rusă s-au intensificat.”, a declarat Lorenzo Scarazzato, cercetător la Programul de Cheltuieli Militare și Producție de Arme al SIPRI. El a adăugat: „Multe state din fostul bloc estic și-au dublat cheltuielile militare din 2014, anul în care Rusia a anexat Crimeea”.

Rusia și-a crescut și cheltuielile militare. SIPRI a spus că acestea au crescut cu aproximativ 9,2% în 2022, în valoare de aproximativ 86,4 miliarde de dolari. Aceasta este echivalentul a 4,1% din produsul intern brut al Rusiei în 2022, în creștere cu 3,7% față de anul precedent.