De mai bine de trei luni, persoanele seropozitive întâmpină probleme cu procurarea medicamentelor care permit ca această infecţie să nu evolueze. Asociaţia Sens Pozitiv trimite medicamentele necesare persoanelor care trăiesc cu HIV, dar şi cadrelor medicale din Bucureşti şi din ţară. În acest timp, spitalele și Ministerul Sănătății aruncă vina de colo-colo.

Primesc medicamentele de la activiștii din afara țării. În 2010, la Conferința Mondială pe HIV de la Viena, m-am ridicat în picioare și le-am spus că Guvernul României va fi responsabil pentru tinerii infectați cu HIV, dar și activiștii de la această conferință vor fi responsabili dacă au două pastile acasă și nu mi le trimit ca să le dau donație. Din momentul acela tot am început să primesc donații și le redistribui persoanelor care au nevoie de tratament”, a spus pentru EVZ Alina Dumitriu (foto), director executiv Asociația Sens Pozitiv.

„Dacă un pacient epuizează tratamentul, acesta e sortit morții”

„Vă rog dacă este o cutie de Kaletra și Combivir. Vă dau adresa tatălui meu să le trimiteți?”. Cam așa arată unul dintre mesajele primite de Asociația Sens Pozitiv. Alina Dumitriu ne spune că primește foarte des astfel de mesaje de la pacienți din țară care sunt îngrjorați că nu își pot lua medicamentele. „În ultima săptămână am trimis medicamente către pacienți din Galați, Arad, Timișoara, Iași, Alexandria și m-am văzut cu persoane din București. Majoritatea erau speriate, pentru că li se putea schimba schema de tratament. Dacă un pacient epuizează toate schemele de tratament, acesta e sortit morții”, a conchis aceasta.

Pe de altă parte, Spitalul de Boli Infecțioase din Galați ne asigură, printr-o adresă oficială trimisă EVZ, că există pe stoc absolut toate medicamentele necesare tramentului HIV. Aceștia nu rămân fără medicamente deoarece achiziția se face în timp util și prescrierea se face astfel încât să fie acoperite toate persoanele care trăiesc cu HIV.

O situație asemănătoare și hilară am întâlnit-o la Institulul de Boli Infecțioase „Matei Balș”, unde am despistat triunghiul bermudelor. Am sunat să verificăm dacă există două tipuri de medicament, conform unei informații, și am fost plimbați telefonic, de la un departament la altul, până când ni s-a spus că habar n-au dacă există sau nu acele medicamente.

 

Un pacient disperat: „M-aş lăsa pe loc de ele”

Un tânăr din județul Galați ne-a povestit, sub protecția anonimatului, dramele lunare prin care trece: „Fac drumuri foarte dese la spital și dacă nu mă gândesc că acele medicamente sunt salvarea vieții mele, m-aş lăsa pe loc de ele. Este și un factor de stres în momentul în care te duci după pastile și nu le găsești pe toate sau îți dau medicamentația pentru încă câteva zile. Eu am probleme cu scăderea imunității din cauza stresului acumulat din cauza asta. Spitalul dă vina pe cei din minister. Că dacă ar trimite suficienți bani s-ar rezolva acest lucru. O altă problemă este faptul că nu poate să se ducă cineva din familie să îmi ridice medicamentația. Trebuie să mă duc personal. Iar dacă ei mă cheamă de câteva ori pe lună, trebuie să îmi iau liber de la muncă. Va ajunge angajatorul să îmi spună că nu mai are nevoie de la mine din cauza asta. La spitalul din Galați, la primire urgențe, nu prea se respectă confidențialitatea. Stau la rând cu toată lumea până îmi face foaia de prezentare pentru secție, iar dacă sunt chemat de douătrei ori pe lună, riști să te vadă oricine. Nu există o secție specială pentru acest lucru unde te-ai duce în deplină confidențialitate. Și dacă mai țipă și o asistentă „Tu vii pentru analize sau tratament?”, iar dacă mai e și cineva cunoscut începe să te întrebe detaliile care nu sunt chiar confortabile. Pe de altă parte, cei din minister nu știu exact situația din țară. Am auzit o discuție telefonică când li s-a cerut să prezinte situația referitoare la stocul de medicamente. Li s-a spus că există, iar eu eram întors din drum pentru că nu existau”.

 

Unde este Planul Național Strategiv HIV ?

Alina Dumitriu ne explică ce reprezintă Planul Național Strategic HIV și de ce nu este încă adoptat: „La noi lipsește din 2007. Există un draft 2008-2013, care a rămas prin sertarele Ministerului Sănătății. Nu a fost semnat niciodată. În momentul de față este depuns un alt Plan Strategic la Ministerul Sănătății. Acest plan era 2018- 2020. A fost depus anul trecut, în 2017, și ne aflăm spre finalul anului 2018 și încă nu a fost adoptat. Acest plan este ghidul României, cum se oferă îngrijiri, tratament persoanelor HIV/SIDA. Orice țară civilizată are acest plan... României îi lipsește cu desăvârșire”.

Pe de altă parte, reprezentanții Minsiterului Sănătății declară pentru EVZ că, inițial, acest plan a fost elaborat sub formă de ordin de ministru, însă în cadrul procesului de consultare publică s-a identificat nevoia de a-l promova sub formă de hotărâre de guvern, ținând cont de faptul că acțiunile și măsurile prevăzute depășesc aria de responsabilitate a structurilor din subordinea Ministerului Sănătății, iar nevoia de implicare a tuturor ministerelor, instituțiilor publice cu responsabilități în domeniu, inclusiv a societății civile și pacienților este esențială în atingerea țintelor propuse prin acest plan. În momentul de față, a fost elaborat proiectul de hotarare de guvern pentru aprobarea Planului de acțiune pentru perioada 2019-2021 și va fi înaintat în perioada următoare pentru aprobare în guvern.

 

Ministrul Sănătății confirmă că Institutul Matei Balș rămâne adesea fără medicamente

„În urma unor sesizări din spațiul public, am avut o întâlnire cu cei din minister pentru că situația din țară diferă de ceea ce ni se comunică nouă de la spitale și am cerut o analiză exactă asupra gestionării programului HIV, pentru că mie personal nu îmi ieșea socoteala. Mi-am pus întrebarea de multe ori că de ce se întârzie la diferite spitale achiziția de medicamente, rămânând pentru scurte perioade de timp cu diferite stocuri pe zero, dar trebuie să ne îndreptăm asupra legislației. A fost de patru ori contestată procedura de la Institutul de Boli Infecțioase 1Matei Balș”. Trebuie schimbat modul de abordare a problemei. Pe mine m-a speriat în toată povestea aceasta răspunsul primit: „Și ce dacă întârziem două zile, și ce dacă înlocuim medicamentele”, a declarat, pentru EVZ, Sorina Pintea ministrul Sănătății.