Milorad Dodik revendică victoria în Bosnia. Ce arată rezultatele alegerilor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Milorad Dodik a revendicat duminică, 4 octombrie, victoria partidului său în alegerile generale din Bosnia și Herțegovina, scrutin în care aliata sa Željka Cvijanović s-a plasat pe primul loc în cursa pentru locul sârbesc din președinția tripartită a țării, potrivit agenției Associated Press.

Alegerile s-au desfășurat pe fondul dificultăților economice, al blocajelor politice și al disputelor privind direcția europeană a Bosniei, într-un sistem politic încă puternic influențat de diviziunile etnice.

Aproximativ 3,4 milioane de alegători au fost chemați la urne pentru a alege membrii președinției colective, parlamentul național și autoritățile celor două entități ale țării.

Potrivit datelor preliminare, prezența la vot a fost de aproximativ 42%, în scădere față de scrutinul precedent. Pentru prima dată, autoritățile au utilizat identificarea biometrică a alegătorilor și scanarea electronică a buletinelor, însă introducerea noilor tehnologii a provocat întârzieri la numeroase secții.

Željka Cvijanović, în avantaj în cursa pentru președinția tripartită

Cu peste 90% din voturi numărate, Željka Cvijanović, candidata Alianței Social-Democraților Independenți (SNSD), partidul condus de Dodik, obținuse peste 55% din voturi pentru poziția rezervată reprezentantului sârb în președinția tripartită a Bosniei și Herțegovinei.

Rezultatul îi oferea un avantaj de aproximativ 30 de puncte procentuale față de principalul său contracandidat, potrivit datelor preliminare citate de Associated Press. În același timp, candidatul bosniac Denis Bećirović și candidata croată Darijana Filipović și-au revendicat, la rândul lor, victoria în propriile curse electorale.

Comisia Electorală Centrală a Bosniei a anunțat că, până la închiderea urnelor, au fost exprimate 1.432.269 de voturi. Rata de participare s-a situat la aproximativ 42%, ceea ce indică un interes electoral mai redus decât la alegerile din 2022.

Dodik rămâne o figură centrală, deși nu a candidat

Milorad Dodik nu a figurat pe buletinele de vot. El a fost condamnat pentru încălcarea deciziilor reprezentantului internațional pentru Bosnia și Herțegovina și a fost împiedicat să mai ocupe funcții publice.

Steag Bosnia și Herțegovina. Sursa foto: Pixabay

În pofida acestei interdicții, Dodik a rămas principala figură politică a SNSD și a dominat campania din Republika Srpska, entitatea bosniacă majoritar sârbă. Duminică seara, el a susținut că partidul său va avea o majoritate largă în parlamentul entității și a atribuit rezultatul inclusiv sprijinului primit din partea Rusiei.

„Nimeni nu ar trebui să ne ceară să ne schimbăm politica”, a declarat Dodik după anunțarea primelor rezultate, potrivit AP. El a afirmat că SNSD va continua să promoveze politica pe care o consideră favorabilă populației sârbe din Bosnia.

Dodik este cunoscut pentru relațiile sale strânse cu Moscova și pentru opoziția față de consolidarea autorității instituțiilor centrale de la Sarajevo. În ultimii ani, el a susținut în repetate rânduri o autonomie mai mare pentru Republika Srpska și a vorbit despre posibilitatea separării acesteia de Bosnia și Herțegovina.

Diviziunile etnice continuă să influențeze politica

Sistemul politic al Bosniei și Herțegovinei este rezultatul Acordului de la Dayton, semnat în 1995 după războiul care a devastat țara între 1992 și 1995. Statul este împărțit în două entități principale: Federația Bosniei și Herțegovinei, dominată de bosniaci și croați, și Republika Srpska, cu majoritate sârbă.

Președinția centrală este, la rândul său, formată din trei membri: un bosniac, un sârb și un croat. Această arhitectură instituțională a fost concepută pentru a menține un echilibru între principalele comunități etnice, dar a contribuit și la un sistem politic în care negocierile dintre partidele comunităților respective sunt esențiale pentru funcționarea statului.

Alegerile din 2026 au avut loc într-un climat în care problemele economice și blocajele instituționale s-au suprapus peste disputele privind identitatea și viitorul politic al țării. Reuters a relatat că nemulțumirea alegătorilor este alimentată de stagnarea economică, de ritmul lent al reformelor și de întârzierile în procesul de apropiere de Uniunea Europeană.

Bosnia încearcă să avanseze spre Uniunea Europeană

Bosnia și Herțegovina are statut de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană din 2022, însă procesul de integrare a fost afectat de ritmul lent al reformelor judiciare, al măsurilor anticorupție și al reformelor instituționale.

alegeri Bosnia / sursa foto: © Oleg Kachura | Dreamstime.com

Rezultatul alegerilor este urmărit astfel și din perspectiva capacității viitorului guvern de la Sarajevo de a adopta reformele necesare pentru apropierea de UE. Reuters a subliniat că disputele dintre liderii celor trei comunități etnice au contribuit în ultimii ani la blocarea unor decizii necesare pentru avansarea procesului de integrare europeană.

În paralel, Bosnia rămâne o zonă în care Statele Unite, Uniunea Europeană și Rusia încearcă să își păstreze sau să își extindă influența. Dodik a menținut relații apropiate cu Moscova, iar cu doar câteva zile înaintea alegerilor s-a întâlnit cu Vladimir Putin în Rusia.

Probleme la introducerea votului electronic

Scrutinul din 4 octombrie a fost și un test pentru noile tehnologii electorale. Alegătorii au fost identificați biometric, iar buletinele au fost introduse în scanere înainte de a fi depuse în urne.

Implementarea sistemului nu a fost însă lipsită de probleme. Associated Press a relatat că mai multe secții de votare nu au putut începe procesul la ora programată din cauza dificultăților tehnice. În Republika Srpska, Ministerul de Interne a raportat întârzieri la 201 dintre cele 1.957 de secții de votare din entitate.

Comisia Electorală Centrală a permis unor secții unde procesul de vot fusese întrerupt să rămână deschise și după ora oficială de închidere, pentru a compensa întârzierile. Instituția a publicat ulterior rezultatele preliminare și informațiile privind prezența la vot pe platforma oficială a alegerilor.

Un scrutin care menține în prim-plan disputa privind viitorul Bosniei

Alegerile generale din Bosnia și Herțegovina nu au eliminat principalele probleme care au dominat politica țării în ultimii ani. Rezultatele preliminare indică menținerea influenței partidelor naționaliste și a liderilor care reprezintă principalele comunități etnice.

Pentru următoarea perioadă, una dintre principalele provocări va fi formarea unor majorități capabile să deblocheze instituțiile centrale și să avanseze reformele necesare pentru integrarea europeană, într-un context în care disputele dintre Sarajevo și Republika Srpska continuă să reprezinte un obstacol politic important.

Milorad Dodik rămâne, chiar și în afara funcțiilor publice, una dintre figurile centrale ale politicii din Republika Srpska. Rezultatele scrutinului arată că influența sa politică și poziția SNSD continuă să conteze în configurația politică a Bosniei și Herțegovinei.