Curtea de Conturi a constatat că milioane de euro sunt cheltuiți aiurea pe închirierea de spații pentru misiunile din străinătate. În loc să ia măsuri, MAE precizează, într-un răspuns pentru Evenimentul zilei, că inspectorii de conturi nu înțeleg „specificul activității diplomatice în serviciul exterior”

Curtea de Conturi a stabilit că, în perioada 2012-2014, Ministerul Afacerilor Externe a cheltuit, doar cu şapte ambasade, 835.620 de euro pentru chirii, deşi statul român avea deja în proprietate spații ce puteau fi utilizate.

Ambasadele nominalizate, în auditul „Economicitatea, eficienţa şi eficacitatea utilizării fondurilor publice pentru închirierea spaţiilor de cazare necesare personalului diplomatic în perioada 2012-2014”, sunt cele din Helsinki, Praga, Stockholm, Paris, Varşovia, Mexico şi Oslo.

168.348 euro pentru un imobil la Helsiki

„S-au identificat situaţii în care, în perioada auditată, în imobilele proprietate publică a statului român, existau spaţii de locuit disponibile/neutilizate în aceeaşi perioadă calendaristică în care s-a apelat la închirierea de spaţii cu destinaţie pentru reşedinţă sau locuinţe de serviciu, sens în care exemplificăm:

● ambasada din Helsinki - unde un imobil în suprafaţă de 149 mp, proprietatea publică a statului român, a fost neutilizat în timp ce pentru închirierea unui spaţiu de locuit în suprafaţă de 181 mp în cei trei ani au fost plătiţi 168.348 euro;

● ambasada din Praga – unde imobilul aparţinând domeniul public al statului a fost neutilizat (suprafaţă de 648 mp, neutilizată în anul 2012, 675 mp, suprafaţă neutilizată în anul 2013 şi respectiv 745 mp neutilizaţi în anul 2014), în timp ce pentru închirierea unui imobil de 420 mp cu destinaţia de locuinţă a fost plătită suma de 127.440 euro;

● ambasada din Stockholm - unde imobilul aparţinând domeniului public al statului (în suprafaţă de 194 mp a fost neutilizat, în timp ce pentru închirierea unui spaţiu de locuit în suprafaţă de 83 mp au fost plătiţi 61.920 euro;

● ambasada din Paris – unde în anul 2012 s-a procedat la închirierea unui spaţiu de locuit în suprafaţă de 193 mp, pentru suma anuală de 72.300 de euro în timp ce în imobilele aparţinând domeniului public al statului existau spaţii de locuit neutilizate în suprafaţă de 334 mp şi respectiv 116 mp;

● ambasada din Varşovia – unde în anul 2012, s-a menţinut un spaţiu închiriat în suprafaţă de 560 mp cu destinaţie de locuit şi cu o chirie lunară de 4.000 euro în condiţiile în care în imobilele aparţinând domeniului public exista neutilizată o suprafaţă de 402 mp cu destinaţie de locuit;

● ambasada din Mexico - un imobil aparţinând statului român cu o suprafaţă de 604 mp din care spaţiu de locuit neutilizat: 306 mp în anul 2012 şi 90 mp în anii 2013 şi 2014 procedându-se la închirierea unui apartament cu destinaţie de locuit, pentru care au fost achitaţi 151.488 euro în cei trei ani de referinţă;

● ambasada din Oslo – cu spaţiu de locuit neutilizat din imobilul proprietate publică (128 mp în anii 2012 şi 2013 şi 76 mp în anul 2014) şi cu un contract de închiriere pentru un spaţiu de 112 mp care a generat în cei trei ani plăţi în sumă de 206.124 euro”, a consemnat Curtea de Conturi în raportul apărut public în luna iulie.

Nu există proceduri, doar circulare

În Ministerul Afacerilor Externe nu există proceduri operaţionale de închiriere a spaţiilor pentru personalul diplomatic, ci doar circulare ce conţin recomandări, a constatat Curtea de Conturi.

Mai mult, au fost închiriate spaţii foarte mari cu destinaţia de reşedinţă pentru un număr restrâns de persoane, pe care Curtea le consideră excese, în raport cu recomandările MAE:

● reşedinţele ambasadelor de la Astana cu 401 mp pentru 2 persoane (4.704 euro/lună);

● Bangkok cu 316 mp pentru 1 persoană (2.368 euro/ lună);

● Nairobi cu 300 mp pentru 1 persoană (1.786 euro/ lună);

● Praga cu 420 mp pentru 3 persoane (3.510 euro/lună);

● Rabat cu 619 mp pentru 1 persoană (3.887 euro/lună);

● Tunis cu 400 mp pentru 1 persoană (3.126 euro/lună);

● Varşovia cu 560 mp pentru 2 persoane (4.000 euro/ lună);

● reşedinţa Consulatului General de la Barcelona cu 300 mp pentru 1 persoană (3.000 euro/lună)

● reşedinţa Misiunii Permanente UE la Bruxelles cu 700 mp pentru 3 persoane (5.547 euro/lună).

Săritura peste HG

De asemenea, o Hotărâre de Guvern din 1999 nu a fost pusă în aplicare. Aceasta autoriza închirierea unor spaţii ale imobilelor misiunilor diplomatice din Beijing, Moscova şi Haga, astfel încât cheltuielile de întreţinere şi reparaţii ale ambasadelor să fie suportate din venituri proprii.

În concluziile raportului se mai arată că activitatea financiar- contabilă privind cazarea personalului diplomatic în străinătate nu respectă reglementările privind principiul contabilităţii pe bază de angajamente. De asemenea, acelaşi personal din MAE care autorizează cheltuielile exercită şi controlul financiar preventiv.

Un fel de baron imobiliar

MAE gestionează anual derularea unui număr de aproximativ 650 contracte de închiriere de spaţii pentru activitatea misiunilor diplomatice sau locuinţe de serviciu pentru personalul diplomatic şi familiile acestuia. În ţară, MAE administrează un număr de 13 clădiri şi 11 terenuri, aflate în domeniul public al statului precum şi o clădire, 2 terenuri şi 31 apartamente aflate în domeniul privat al statului. În străinătate, MAE administrează un număr de 104 clădiri, 2 apartamente şi 65 de terenuri, aflate în domeniul public al statului, şi un număr de 11 clădiri şi 6 terenuri aflate în domeniul privat al statului.

În răspunsul către EVZ, MAE spune că acordă maximă atenție. În realitate, nu a luat nicio măsură

Evenimentul zilei a vrut să afle dacă MAE a luat măsuri pentru remedierea situaţiei. Aşa că am solicitat conducerii ministerului să ne precizeze, în temeiul legii 544 din 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, care este situaţia actuală.

FOTO;Andrei Marga

Direcția Purtător de Cuvânt și Comunicare ne-a răspuns că Ministerul Afacerilor Externe acordă maximă atenție aspectelor semnalate de Curtea de Conturi a României, însă raportul nu ține cont de specificul activității diplomatice.

„În opinia Ministerului Afacerilor Externe raportul Curții de Conturi menționat de dvs. nu ține cont în totalitate de specificul activității diplomatice în serviciul exterior și de condiționalitățile fie cărei țări în parte în care România are sedii diplomatice.

FOTO;Titus Corlățean

Menționăm că, în vederea identificării unor formule optime pentru asigurarea spațiului de locuit pentru personalul și șefii misiunilor diplomatice (reședință), trebuie luate în considerare și analizate caracteristicile piețelor imobiliare locale în ceea ce privește oferta ca suprafețe și prețuri. Trebuie, de asemenea, ținut cont de faptul că sediile misiunilor diplomatice, ale oficiilor consulare, reședința sau locuințele închiriate se pot asigura numai în zone rezidențiale sigure, după o analiză a riscurilor din zona geograficã și locală, de preferință în zone consacrate corpului diplomatic acreditat în țara de reședință. De asemenea, prin specificul activității diplomatice, în cazul reședinței șefului de misiune, aceasta nu poate fi considerată doar ca o locuință de serviciu. Prin natura sa, reședința șefului de misiune asigură în același timp, pe lângã spațiul de locuit, atât cadrul necesar zonei de lucru, precum și spații pentru activități de reprezentare și activități de diplomație publică și culturală. Pentru aceasta, necesitatea separării zonei private de locuit de zona de lucru oficială din cadrul reședinței poate conduce la apariția de spații închiriate mai mari.

FOTO: Lazăr Comănescu

„Dialog constructiv”

Pe aceste considerente, Ministerul Afacerilor Externe desfășoară un dialog constructiv cu această instituție cu privire la modalitățile optime de a administra eficient spațiile utilizate de șefii de misiuni și de personalul MAE din serviciul exterior.

Ministerul Afacerilor Externe este convins că acest dialog instituțional va permite îndeplinirea optimă a responsabilităților MAE și valorificarea eficientă și transparentă a resurselor financiare alocate de la bugetul de stat. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe consideră că acest dialog va duce la o mai bună înțelegere a specificului activității în exterior a MAE de către Curtea de Conturi”, a fost răspunsul pe care l-am primit de la MAE.