Klaus Iohannis este primit de Donald Trump la Casa Albă pe 9 iunie, ocazie cu care președintele american elogiază România pentru că, spre deosebire de multe alte state membre NATO, a alocat 2% din PIB pentru Apărare.

Pe 4 iulie, Klaus Iohannis dispune retragerea Planului de înzestrare a Armatei pe perioada 2017 – 2026 de pe ordinea de zi a CSAT, întrucât nu este adaptat alocării a 2% din PIB.

Pe 12 iulie, Agenția americană pentru Apărare, Securitate și Cooperare anunță că guvernul României a solicitat achiziționarea a șapte sisteme de rachete antiaeriene PAC-3 Patriot produse de compania Raytheon, în valoare de 3,9 miliarde de dolari.

Pe 26 iulie, ministrul Apărării, Adrian Țuțuianu, declară că va promova în Parlament o lege specială pentru achiziționarea de rachete americane Patriot. El afirmă că România nu mai ia în calcul alte oferte.

Pe 1 august, CSAT aprobă Planul de înzestrare a Armatei pe perioada 2017 – 2026.

După doar două zile, pe 3 august, ministrul Apărării, Adrian Țuțuianu, și vicepreședintele companiei americane Bell Helicopters, Richard Harris, semnează „scrisoarea de intenție, de preț și disponibilitate” pentru achiziționarea de către Armata Română a unor elicoptere AH-1Z Viper.

Emmanuel Macron are pe 23 iunie o întâlnire bilaterală cu Klaus Iohannis cu ocazia Consiliului European de la Bruxelles.

Pe 24 august, Macron vizitează România. În prezența sa și a lui Iohannis este semnat un acord privind extinderea contractului de exclusivitate dintre compania franceză Airbus Helicopters și IAR Ghimbav și livrarea a 50 de elicoptere H215M la export și către Armata Română. Un alt acord, semnat cu aceeași ocazie de compania franceză MBDA cu ROMARM, prevede achiziționarea sistemului antiaerian SAMP/T, dotat cu rachete Aster 30.

Decizie politică

Simpla înșiruire de evenimente și date demonstrează nu doar legătura evidentă dintre întâlnirile politice și contractele de armament, dar și bizara similitudine dintre tipurile de arme luate de la americani, respectiv francezi: elicoptere – elicoptere, rachete – rachete.

O întrebare legitimă se pune: are România în mod real nevoie de aceste achiziții de armament și în această structură sau ele reprezintă un fel de protecție politică multiplă? Altfel zis, spre deosebire de Traian Băsescu, care a ales să meargă cu americanii („Marele Licurici”) până în pânzele albe, este Klaus Iohannis mai prudent, optând să ofere satisfacție mai multor „licurici” deodată? În dorinţa de a limpezi aceste semne de întrebare, EVZ l-a contactat pe analistul militar Ion Petrescu, care a punctat de la bun început că România are imperios nevoie de armament modern.

„Deficitul real în dotarea Forțelor Aeriene Române este confirmat de prezența constantă, succesivă, a unor avioane de luptă britanice, canadiene și americane în misiuni disuasive pe cerul țării noastre. Decizia de a achiziționa elicoptere americane și franceze este însă una politică”, spune Petrescu.

Elicopterul lui Trump: „Zulu Cobra”

AH-1Z Viper (denumit și „Zulu Cobra”, varianta modernizată a faimosului Super Cobra) este un elicopter de atac bimotor folosit de infanteria marină a SUA – a zburat prima dată în 2000 și, ulterior, a fost folosit în timpul luptelor din Afganistan și din Irak (în varianta mai veche, Super Cobra). Flancurile sunt robuste, fiecare dispunând de un lansator pentru o rachetă Sidewinder AIM-9 și de alte două pentru rachete de 2,75 inchi Hydra 70 sau pentru AGM-114 Hellfire. Subsistemul Meggitt permite reîncărcarea armelor în timpul zborului. Echipajul este dotat cu sistemul de vizualizare și afișare (montat pe căști) „Thales Top Owl”, care are o capacitate de 24 de ore și un afișaj binocular cu un câmp de vedere de 40°. Proiecția pe vizor oferă imagini cu infraroșu în perspectivă (FLIR) sau imagini video. Sistemul de ochire Lockheed Martin (TSS) încorporează un senzor FLIR de generația a treia. TSS oferă o ochire precisă indiferent dacă este zi sau noapte ori condiții meteorologice nefavorabile. Sistemul are diferite moduri de vizualizare în infraroșu sau prin TV.

Rachetele lui Trump: PAC-3 Patriot

Experții militari susțin că sistemele Patriot (care utilizează o rachetă de interceptare anti-aeriană avansată și sisteme radar de înaltă performanță) vor rămâne în funcțiune cel puțin până în 2040. Produs de Lockheed- Martin, PAC (Patriot Advanced Capability)are patru funcții operaționale majore: comunicații, comandă și control, supraveghere radar și ghidare a rachetelor; funcțiile se combină pentru a asigura un sistem mobil de protecție aeriană, coordonat, securizat și integrat. Sistemul Patriot este modular și foarte mobil – o baterie poate fi instalată în mai puțin de o oră. Toate componentele secțiunii de comandă și lansatoarele sunt montate pe camioane sau remorci. Centrul bateriei îl reprezintă secțiunea de control al lansării, constând din setul de radar AN / MPQ-53 sau -65, stația de control ANCMSQ- 104 (ECS), OE-349 Antena Mast Group (AMG) și centrala electrică EPP-III. Rachetele Patriot sunt transportate și lansate de la stația de lansare M901, care poate transporta până la până la șaisprezece rachete PAC-3.

FOTO AGERPRES – Donald Trump a fost în mod surprinzător invitat de Emmanuel Marcon de 14 iulie, la Paris, pentru a urmări… Parada Militară

Oferta Parisului nu vrea să deranjeze Moscova!

La solicitarea noastră, ana listul a făcut o serie de comentarii tehnice privitoare la elicopterele franţuzeşti H215M, care, de regulă, sunt utilizate pentru transportarea materialelor utile unor acţiuni umanitare, redislocarea unor piese de artilerie suspendate, misiuni de căutare, asalt, salvare şi evacuare medicală, dar permite şi transportul unor pasageri civili (19 cel mult), sau a 20 de militari cu misiuni speciale. „Oferta franceză corespunde opțiunii Parisului pentru o livrare de elicoptere care să nu fie percepută ca un gest de ostilitate față de Moscova. La un asemenea gest de gentilețe franceză, partea română pare să fi răspuns cu un «Oui…» mai degrabă politicos”, susţine Petrescu.

Elicopterele americane sunt rodate în războaie

Elicopterelor de atac AH-1Z Viper sunt folosite mai ales de infanteria marină a SUA și au fost utilizate în timpul luptelor din Afganistan și Irak (în varianta mai veche, Super-Cobra). „Avantajul elicopterelor americane este acela de a fi fost folosite în teatre de război cunoscute, precum cel afgan şi irakian, unde au fost extrem de rapide, cu un grad de eficienţă aparte. Dacă aţi pornit de la detaliul că ambele tipuri de elicoptere (american și francez – n.r.) pot transporta subunităţi instruite pentru misiuni speciale, atunci termenul «de asalt» constituie un reper relativ comun”, ne-a explicat analistul.

„Rusia ocupă, nu atacă!”

El a subliniat că dotarea aviaţiei este un imperativ în actualul context geopolitic. „Anexarea peninsulei Crimeea a dovedit un adevăr deja cunoscut: Rusia nu atacă. Militarii ruși – cei din forțele speciale, extrem de bine pregătiți, ca și cei din rândurilor parașutiștilor Federației Ruse, circa 40.000, care sunt sub directa comandă a președintelui Vladimir Putin – ocupă, în câteva ore, zonele cheie pentru controlul unei regiuni, cum ar putea fi, în cazul nostru, Dobrogea. Arealul dobrogean este parte a statului român, care trebuie apărat, în primul rând, de militarii români, apoi de cei aliați”, explică Petrescu. El şi-a manifestat speranţa ca, la finalul anului, bugetul apărării naţionale să primească, în mod concret, suma echivalentă procentului de 2% din PIB, atrăgând atenţia că la o naţiune de peste 20 de milioane de cetăţeni avem doar 70.000 de militari şi mai puţin de 76.000 de rezervişti, dintre care doar aproximativ jumătate ar mai putea fi utili defensivei naţionale.

Între protecție politică și 200.000 de ruși

Întrebat dacă nu cumva viitoarele achiziţii de armament pot fi înţelese şi ca protecție politică plătite greilor lumii, analistul a oferit un răspuns evaziv: „Peste două săptămâni, la est de Marea Baltică, vor fi scoşi la încălzire 100.000 de militari ruşi, iar la nord de Marea Neagră alţi 100.000 ştiu că vor fi alarmaţi, fără nicio notificare a NATO. Până vin militarii aliaţi, Armata României trebuie să apere această ţară.

Iar dacă ați vorbit de protecție, există, la litoralul nordic al Europei, o țară aliată care ar prefera să trimită bani, decât militari, pentru apărarea graniței de est a NATO. Nici nu știți câtă satisfacție este la Moscova când la București se mai găsește o voce publică să anatemizeze întărirea Armatei României. Calul Troian este deja pe malul stâng al Dâmboviţei!”.

Elicopterul lui Macron: H215M

În 2015, Airbus Helicopters a anunțat că activitatea de producție a AS332 Super Puma (reproiectat ca H215 din acel moment) va fi transferată într-o nouă unitate de asamblare finală de la Ghimbav. Mișcarea a vizat reducerea costurilor prin simplificarea producției într-o singură configurație de bază, care e personalizată în funcție de necesitățile clienților militari și civili. Elicopterele sunt alimentate de o pereche de motoare Turbomeca Makila 1A1. Combustibilul e adăpostit în șase rezervoare interne, dar poate fi echipat cu rezervoare suplimentare în vederea extinderii zborului. Rezervoarele au un design rezistent la incendii, în interiorul motorului fiind instalate sisteme de detectare și stingere a incendiilor. Pe lângă cei doi piloți, H215 găzduiește până la 15 pasageri, dar (în funcție de solicitările clientului) poate transporta și 20 de militari. Aparatul este dotat cu autopilot digital, tapițerii izolate fonic, sisteme de încălzire și ventilație reglabile, dar și cu spații de depozitare. Modernizările pentru aparatul H215M presupun sisteme integrate de gestionare a zborurilor, receptoare GPS, afișare digitală a hărților, înregistratoare de date de zbor, sistem de avertizare anti-coliziune și compatibilitate cu sistemele Night Vision Goggles.

Rachetele lui Macron: SAMP/T – Aster 30

Inițialele vin de la denumirea în franceză „Sol-Air Moyenne Portée Terrestre” (sol-aer, rază medie de acțiune, terestru). SAMP/T este un sistem de apărare împotriva obiectelor zburătoare cu viteză mare, precum rachete balistice, rachete de croazieră, aeronave de luptă sau drone de luptă. O baterie SAMP/T include un vehicul de comandă și control, un radar de tip Thales-Arabel și până la șase transportoare – lansatoare, fiecare cu câte opt rachete, la care se adaugă o magazie cu rachete de rezervă. Lansatoarele pot fi dispersate în teren, astfel încât fiecare să lovească o țintă aflată la o distanță de până la 10 kilometri de radarul Thales- Arabel. Acesta poate descoperi și urmări țintele mobile pe un azimut de 360 de grade și o elevație între -5 și 90 de grade (acoperind practic tot cerul).