"Evenimentul zilei" vă prezintă declarația lui Ioan Niculae, urmează să fie audiat Gelu Teodorescu, de la Insomar. Potrivit DNA totul s-ar fi făcut prin intermediul unui studio pentru piața de construcții, comandat la firma Insomar, în spatele căreia se afla SOV.

 

Ioan Niculae: "Îmi mențin declarațiile anterioare. In 2009 eram președinte Interagro, care la rândul ei era actionară în alte 27 de firme. Activitatea noastră este în proporție de 95% pe activitate de producție, nu și servicii. In august 2008 lumea a intrat în criză economică și am fost printre primii afectați. Am achiziționat terenuri în București și în zone limitrofe. Din grup fac parte și două firme de construcții. Am o luat printr-o firmă teren de 100 milioane de euro la Zimnicea, finalizată în proporție de 90 la suta. A trebuit să oprim activitatea de îngrășăminte chimice. Investițiile imobiliare ar putea să fie profitabile, toată lumea ne spunea asta. In februarie 2009, împreună cu directori de- ai nostri am participat la o conferință care confirma zvonurile crizei din construcții. În aprilie 2009, am hotărât să căutam o firmă pentru elaborarea unui studiu de piață. A fost singura mea implicare în calitate de membru al CA. Am hotărât că era nevoie de acest studiu. Contractul a fost semnat pe 3 sept 2009, eu l-am văzut peste câteva zile."

Legat de declarația lui Hrebenciuc.

"Consider că declarația acestuia dată anterior nu corespunde adevărului. Recunosc întalnirea de pe 28 octombrie. Am luat registrul de intrare de la Interagro. A existat un telefon de la poartă când mi s -a spus că sunt cautat de Viorel Hrebenciuc. Eu eram la etajul 7. Discuția a durat 15 minute. La final m -a întrebat dacă sunt de acord sa finanțez campania lui Mircea Geoană. Nu a precizat sub ce formă. Eram surprins de propunere, era pentru prima data. Am spus că aș putea sa sponsorizez, dar să fie legal și plătit prin bancă. A rămas că mă va căuta ulterior. Nu a mai revenit. Nu este adevărat că nu am vorbit cu Ionuț Costea. Il știam mai bine decat pe Hrebenciuc. La finalizarea fabricii am apelat la Eximbank pentru sprijinirea unui contract. Dacă doream să sponsorizez un partid o puteam face legal, fără să risc nimic. Barac Viorel mi- a fost director înainte de 1989, în comerțul exterior. Nu ar fi acceptat să facă ceva ilegal. Pe Teodorescu nu l- am cunoscut până la primul termen de judecată. Pe Bunea- Stancu îl știu din 78, soțiile noastre fiind din același sat de lângă Brăila și chiar rude între ele."

 

Procesul

La termenul din 19 februarie, patronul cotidianului Adevărul şi Prima TV, Cristian Burci, a fost citat în calitate de martor. Întrucât nu s-a prezentat pentru a fi audiat, instanţa a dispus citarea lui cu mandat de aducere la următorul termen de judecată, amendându-l totodată cu 3.000 de lei pentru neprezentare.

În acest dosar, în primă instanţă, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu. Decizia Judecătoriei Sectorului 1 nu a fost definitivă şi a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Ancheta DNA

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) i-a trimis în judecată, în 11 ianuarie 2012, pe liderul PSD Brăila, Gheorghe Bunea, pe Ioan Niculae, proprietarul grupului Interagro, pe Viorel Bărac, director în acelaşi grup, precum şi pe Gheorghe Teodorescu de la Insomar, toţi fiind acuzaţi în legătură cu finanţarea partidelor politice.

Potrivit procurorilor, în cursul anului 2009, Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a Partidului Social Democrat pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), au arătat procurorii în rechizitoriu.

Pe parcursul cercetărilor, procurorii au mai stabilit că din suma de un milion de euro, s-au plătit efectiv 641.730 de lei, aproximativ 150.000 de euro, folosindu-se drept paravan un contract încheiat între societatea controlată de Ioan Niculae – Interagro şi SC INSOMAR SRL. Acest contract a fost încheiat pentru servicii fictive, tocmai pentru a se crea o acoperire aparent legală destinaţiei reale a sumelor de bani, şi anume finanţarea unui partid politic cu încălcarea dispoziţiilor legale, mai notau procurorii în rechizitoriul trimis instanţei.

Contractul propriu-zis şi actele aferente (procesul-verbal de recepţie, facturi) au fost încheiate de Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu, cu mijlocirea lui Ioan Niculae, au precizat procurorii DNA.