O poveste ca-n filme! S-a lăsat de box la 26 de ani, a născut o fetiţă, a revenit în ring după cinci ani şi, după ce a dat de podea cu trei adversare, se antrenează pentru Olimpiadă.
Femeia de 31 de ani s-a lăsat de box acum cinci ani, când a rămas gravidă şi ajunsese la 97 de kilograme, la 1,67 metri. Fusese campioană mondială. Acum şase luni a început din nou să dea cu pumnul. La jumătatea lui mai, după ce a snopit o mongoleză, o bulgăroaică şi o taiwaneză a devenit prima româncă pugilistă ce s-a calificat la Olimpiada de la Londra. Mihaela Lăcătuş poate fi prima campioană olimpică, la categoria 60 kg. Un "Doroftei"cu fustă
Sara, de patru ani, s-a obişnuit cu sala de box. "Stă în gardă şi a învăţat croşeul de dreapta! A zis că de o pupă un băiat îi dă la ochi!", se amuză boxeriţa în timp ce "baletează" cu Andrei, soţul ei şi antrenorul lotului naţional de box. A pierdut şase meciuri şi a câştigat 130.
"Când eram mică nu băteam pe nimeni... La liceu mă ducea mama. Într-o zi m-am nimerit la un antrenament al băieţilor, la Rapid. Le-am imitat mişcările, m-a văzut antrenorul şi asta a fost!", povesteşte cum a ajuns în careul magic. "I se zice Doroftei!", o deconspiră soţul, fost boxer. Cine duce gunoiul? "Pe rând!", râde fata. "Acum, io sunt de serviciu!", o dă pe bune Andrei Lăcătuş. Nevastă-sa are două antrenamente pe zi şi nu-i arde de gospodărie: "Mă gândesc la viitorul Sarei. Nu premiile mă tentează, ci renta viageră... E greu atunci când te laşi... Mi-am trăit în sală cei mai frumoşi ani". Cu pumni în plex sau ficat...
Ne puteți urmări și pe Google News
"Am dorinţe, nu şanse!"
"Pumni în cap nu prea iau! Da' am dat primul KO adevărat din boxul feminin, în 2005! Kari Jensen, o norvegiancă... Au luat-o cu targa...", se mândreşte în timp ce-şi maÂÂsează monturile pumnilor. Are şanse? "La Mondiale mă subestimam şi am câştigat. Plec cu dorinţe, nu cu şanse!", e modestă Mihaela.
"Am promis că o iau de soţie dacă iese campioană mondială! A trebuit să-mi onorez promisiunea", râde antrenorul. "Dacă iese campioană olimpică, mai face unu', un băieţel!", se încurajează singur. "Am început să dau bine cu stânga! «Dreapta», la 54 de kilograme, unde am boxat, se simţea.La 60, nu prea...", se îmbufnează Miki.
S-au luat în urma unui "pariu cu viaţa". Acum au altul. Vor aurul olimpic şi un băieţelFOTOGRAFII: OCTAVIAN COCOLOŞ
Palmares de pugilist
- De zece ori campioană naţională, la categoriile 54 şi 57 de kilograme;
- Campioană europeană, în 2004, 54 kg, Italia;
- Locul III la Campionatul European, 2005, Danemarca;
- Campioană mondială 2005, 54 kg, Rusia;
- Campioană mondială, 2006, 57 kg, India;
- Locul 5 la Campionatul Mondial, 60 kg, mai 2012.
Recomandările noastre
