Summit-ul Aspen Healthcare a devenit un eveniment semnificativ pentru modelarea sistemului de sănătate românesc. Evenimentul este organizat sub pălăria Programului Healthcare & Quality of Life al Aspen Institute România. Cea de a 13-a editie a summit-ului a avut loc pe data de 1 și 2 octombrie 2024 la Hotel Ramada din București. Obiectivul principal al acestui eveniment a fost stabilirea priorităților în domeniul sănătății în României. De asemenea, specialistii prezenti au discutat și despre investițiile necesare pentru a răspunde cerințelor tot mai mari pentru servicii de sănătate.

Ediția din acest an s-a concentrat pe beneficiile economice pe care le aduc investițiile în sănătatea publică și inovare. În cea de-a doua zi a summit-ului, discuțiile au abordat problema urgentă a finanțării în domeniul  sănătății în România. Țara se confruntă încă cu provocări în ceea ce privește alocarea resurselor pentru acest sector. Cu toate acestea, s-au punctat și progresele mari care au fost făcute în ultimul deceniu. Cu siguranță România mai are de lucrat la capitolul sănătate, însă este important să recunoaștem și partea plină a paharului.

Neajunsurile din domeniul sănătății

 

Mihaela Geoană, fondator și președinte al Fundației Renașterea, a fost printre speakerii care au deschis discuțiile în cea de-a doua zi a evenimentului Aspen Healthcare Summit 2024. Ea a precizat că România are o rată de mortalitate din cauza cancerului de col uterin de patru ori mai mare în comparație cu alte țări. Această afirmație a subliniat necesitatea unor programe îmbunătățite de depistare și prevenire. “Doar 80 din 1.000 de Români efectuează analize de rutină, față de 200 din 1.000 la nivel European”, a mai adăugat ea.

Martin Smatana, cercetător la GLOBSEC, ne-a arătat că România este a doua țară din UE cu cea mai scăzută investiție în domeniul sănătății. Sistemul nostru de sănătate este al patrulea cel mai puțin pregătit dintre țările europene. Stabilitatea în conducere a fost, de asemenea, o problemă. Martin Smatana ne-a intormat că România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește stabilitatea miniștrilor săi ai sănătății, cu un mandat mediu de doar 299 de zile. El a punctat că această lipsă de continuitate afectează planificarea pe termen lung și investițiile în infrastructura medicală.

Progresele și obiectivele

Alin Marius Andrieș, secretar de stat la Ministerul Finanțelor, a menționat că România alocă 6,5% din bugetul național pentru sănătate.  Mai exact, 92 de miliarde de RON, din totalul de 307 de miliarde de RON care reprezintă bugetul de stat. “Uitându-ne la rata de creștere a resurselor din domeniul sănătății din ultimii ani, o să vedem că este la cea mai nare valoare de până acum”, a declarat el. Cu toate acestea, el a precizat că Ministerul Finanțelor nu este cel care stabilește prioritățile bugetului național. “Noi alocam banii în funcție de prioritățile guvernului.”

Malina Müller, șefa departamentului de economie a sănătății la Institutul WifOR, a discutat despre importanța finanțării durabile. „Dacă o putem măsura, o putem repara”, a spus ea. Astfel, ea a subliniat importanța datelor în ghidarea dustribuției bugetului. “Prin măsurarea performanței inovațiilor implementate putem genera încredere în investițiile din domeniul sănătății, dovedind, în acest fel, rentabilitatea acestora.” Mălina Müller a precizat și faptul că investițiile în sistemul de sănătate trebuie făcute în mod proactiv, înainte de apariția crizelor. “Cel mai bun moment pentru a repara acoperișul este atunci când soarele strălucește”, a spus ea.