Sunt de șase ani la Paris și în tot acest timp mi s-a oferit o singură dată să joc în țară, de către Fotino și Tantzi Barozzi cărora le sunt recunoscător. Bineînțeles că am primit cu multă plăcere această propunere și am venit în țară. Din nenorocire pentru ei și pentru mine, n-am avut succes. Am fost primit cu „târnăcoape”, am fost făcut cu ou și cu oțet de anumite gazete și de aceea am fugit mâncând pământul.

Citește GRATUIT toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric