Copia palatului Micul Trianon de la Versailles, ridicată acum aproape un secol de Grigore Cantacuzino în comuna prahoveană Floreşti, a ajuns o ruină.

Replica Trianonului de la Versailles

În comuna Floreşti, un monument istoric, cu o arhitectură unică, se degradează în fiecare zi. Este vorba de palatul moşierului Grigore Cantacuzino, ridicat în perioada 1907-1938, ca o copie a Micului Trianon de la Versailles.

Din însemnările timpului se ştie că moşierul, pe care localnicii îl porecliseră Nababul, datorită averii sale impresionante, l-a tocmit pe arhitectul Ioan Berindey să facă o replică fidelă a construcţiei franceze. Sute de meşteri au construit trianonul românesc, care, prin arhitectura şi opulenţa decorurilor exterioare şi interioare, a devenit punctul de atracţie al potentaţilor începutului de secol XX.

Palatul a fost ridicat în mijlocul unui domeniu de câteva zeci de hectare, prevăzut cu parcuri şi terenuri de vânătoare şi echitaţie. În faţa clădirii impunătoare a fost amenajată chiar şi o piscină, a cărei formă se poate distinge şi în zilele noastre. Palatul avea un sistem de încălzire centrală asemănător Peleşului şi mai multe săli de bal destinate oaspeţilor dornici de distracţie.

Prădat de ruşi, comunişti şi localnici

Distrugerea Micului Trianon de la Floreşti a început în timpul celui de-al doilea război mondial, când trupele sovietice au furat toate obiecte de valoare. În epoca de aur, comuniştii au naţionalizat domeniul şi l-au transformat în CAP, iar de-a lungul timpului localnicii au folosit cărămizile şi bucăţile de marmură drept materiale de construcţie pentru anexele gospodăreşti.

„Oricine putea sări gardul şi să fure ce-i cădea în mână. Şi acum mai sunt grajduri construite cu marmura de la palat. Era o frumuseşţe, păcat că s-a ales prafu’ de el”, povesteşte Triana Toma, care, la 72 de ani ai săi, păstrează vie imaginea Trianonului din vremurile lui bune.

În lipsa oricărui sprijin de la Ministerul Culturii, autorităţile locale s-au mulţumit să împrejmuiască domeniul şi să introducă iluminatul public. „Bugetul comunei nu ne permite refacererea construcţiei, care ar costa câteva milioane de euro”, spune Eugen David, primarul comunei Floreşti.

După '89, mai mulţi oameni de afaceri s-au arătat dispuşi să investească în refacerea palatului, pentru a-l transforma în obiectiv turistic şi de agrement, însă au renunţat la proiecte din cauza birocraţiei, dar şi a spitalului de TBC, care funcţionează în imediata apropiere a ruinelor Trianonului Cantacuzinilor.