Un băcăuan le predă cursuri on-line celor interesaţi să transforme apicultura într-o afacere de succes.

Umblă cu un prototip de stup, inventat de el, în portbagajul maşinii şi îi place să le împărtăşeas că celor interesaţi secretele unei afaceri de succes. Profesorul băcăuan Ioan Rusu s-a ocupat de când se ştie de apicultură, dar, cu doi ani în urmă, a avut ideea să se filmeze în timp ce trebăluieşte la stupină şi să posteze filmuleţele pe internet (http://apicultura-online.blogspot.com).

În ultima vreme, accesările s-au înmulţit, blogul său „contabilizând” 50.000 de vizitatori în două luni. Iar majoritatea sunt interesaţi de fondurile europene pe care le pot accesa pentru a-şi pune pe picioare propria microfermă apicolă. Cursuri fără rezultat

E drept că şi în cadrul Direcţiilor Agricole din fiecare judeţ se organizează cursuri pentru viitorii apicultori. Acestea nu pot asigura însă succesul unei astfel de afaceri. Motivul: viitorii antreprenori în apicultură au neapărat nevoie de practică, altfel proiectul lor e sortit eşecu lui.

„De fapt, deşi sunt consistente, fondurile europene nu sunt accesate tocmai din cauză că oamenii nu se pricep la creşterea albinelor”, spune Ioan Rusu.

Şi opinia lui e confirmată şi de statistici: doar 1,31% din fondurile UE accesate de români sunt legate de domeniul apicol. „Fiecare persoană ce doreşte să-şi facă microfermă primeşte finanţare. Sunt însă mulţi care încasează banii şi, pentru că nu au nicio informaţie, nu ştiu ce să facă şi se trezesc că nu le merge afacerea. Banii sunt pierduţi”, explică profesorul, care promite că, în curând, le va pune la dispoziţie celor interesaţi, prin intermediul Direcţiilor Agricole, un videomanual apicol care-i va ajuta să-şi pună pe roate afacerea.

INVENŢIE ROMÂNEASCĂ

Stup special pentru mierea bio

IOAN RUSU

Pe băcăuanul Ioan Rusu l-a învăţat experienţa tot ce ştie astăzi „într-ale stupăritului”, afacere care-l ajută să-şi întreţină familia. Profesorul şi-a înfiinţat propria fermă în 1995, cu 60 de familii de albine. Acum are 200 şi planuri de extindere.

„Începutul a fost greu. Din lipsă de experienţă, când am început stupăritul la vagon, am avut parte de un mare eşec. În timpul iernii, din cauza frigului, am mai rămas cu doar 20 de familii din 60, şi acelea foarte slabe. Şi, mai mereu, primăvara, mă trezeam cu un număr mare de familii moarte. Asta, până acum doi ani, când am căptuşit vagoanele cu folie din plastic, lăsând doar câte o fantă în dreptul fiecărei familii. Am creat as tfel efectul de seră, căldura s-a conservat, nu mi-a mai murit nicio albină şi în primăvară am găsit toată mierea. E important de ştiut că iarna, dacă în stup e curent şi frig, albina mănâncă din miere ca să se încălzească”, explică apicultorul, care a postat „secretul iernatului” şi pe youtube.com.

Băcăuanul a devenit renumit printre „cunoscători” şi pentru că a inventat un stup care protejează albinele de dăunători şi astfel acestea nu mai trebuie tratate cu substanţe chimice. Rezultatul: mierea este curată.

„Parazitul Varoa e dăunătorul care atacă puternic albinele. În practica apicolă, îm potriva acestui parazit se foloseşte substanţa varachet, iar cei care au ferme bio utilizează acid oxalic, care e însă mult mai slab. Eu i-am adăugat stupului un «buzunărel-minune», unde pun o ramă oarbă la care am acces oricând, fără foaia de început a hexagoanelor în care se aşază trântorii. Paraziţii vin şi depun ouăle aici, rama oarbă devenind o capcană pentru ei. (...) Mierea pe care o obţin este astfel 100% naturală”, conchide Ioan Rusu.

<object width="480" height="385"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/2EZsxCLBIx4&hl=en_GB&fs=1&" /><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowscriptaccess" value="always" /><embed src="http://www.youtube.com/v/2EZsxCLBIx4&hl=en_GB&fs=1&" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="385"></embed></object> RESURSE NEEXPLOATATE

Prea puţini români accesează fonduri UE

• Statisticile Ministerului Agriculturii arată că, până acum, au fost depuse doar 2.000 de proiecte în domeniul apicol pentru obţinerea a aproape 30 de milioane de lei - fonduri structurale. Procentul reprezintă însă doar 5% din totalul contractelor din agricultură pentru atragerea de fonduri europene.

„Până la această dată nu a fost însă finalizat niciun astfel de proiect, pentru a se putea face o analiză, bazată pe date concrete, privind rata de succes sau cauza eşecurilor”, ne-au transmis oficialii Ministerului Agriculturii.