Vă răspunde Dr. ing. TEODOR TERETEAN, membru al Asociaţiei Inginerilor de Instalaţii din România (AIIR).
Am o casă de vacanţă la munte, construită din beton celular autoclavizat (BCA), având ca structură de rezistenţă stâlpi turnaţi din beton cu fier beton, fără aplicaţie exterioară de placi de polistiren. În momentul utilizării centralei termice, iarna, se formează în interiorul camerelor condens pe toată înăl- ţimea pereţilor, la intersecţia lor, circa 15 cm lăţime pe fiecare zid. Condensul dispare în primele două luni calde, când casa este locuită, din luna mai până la finele lunii octombrie. Ce se impune pentru înlăturarea acestui neajuns? Peretele exterior din BCA este un bun izolant termic. Dar, în ziduri, există stâlpii de beton armat ai structurii de rezistenţă. Iar rezistenţele termice ale celor două materiale sunt diferite. Simplificând, BCA este de circa cinci ori mai bun izolant termic decât betonul armat obişnuit.
În procesul de locuire al unei încăperi au loc degajări de umiditate generate de: respiraţ ia şi transpiraţia oamenilor, umezeala acumulată în haine, preparatul mâncării, ghivecele cu flori, spălatul oamenilor şi rufelor.
Iarna, temperatura feţei interioare a unui perete este diferită în funcţie de loc: în zona stâlpilor de beton (mai ales cei neizolaţi termic) temperatura este mai scăzută decât aceea din centrul zonei de BCA.
Dacă temperatura zonei stâlpului scade sub valoarea „punctului de rouă“ al vaporilor de apă din aerul încăperii, începe condensarea în această zonă.
Soluţii posibile:
> Izolarea termică exterioară a stâlpilor de beton, plus o tencuire interioară corespunză toare;
> Numai după izolare, se poate aplica o vopsea anticondens peste tencuială.
Recomandările noastre
