Transferul de comandă a fost prilejul de cunoaştere a poziţiilor noului comandant, dar şi de cântărire reală a măsurilor privind apărarea statelor membre NATO de către Alianţă.

Primele afirmaţii ale generalului Scaparrotti anunţă, pe de o parte, o continuitate în fermitatea opţiunii militare de a proteja Alianţa, pe de altă parte vine să anunţe noi componente ale operaţiunii de disuadare a Rusiei de a trece la mişcări şi operaţiuni aventuriste, într-un moment în care se acumulează provocările aviatice şi maritime ale Moscovei la adresa capabilităţilor aliate, atât în Marea Baltică şi Marea Neagră, cât şi în spaţiul militar aliat. În urmă cu două zile, Estonia a anunţat intreceptarea a 5 zboruri şi încălcarea repetată a spaţiului său aerian de către avioane ruse.

Astfel, deşi nu marchează Rusia drept inamic, noul comandant suprem al forţelor militare aliate prezintă elementele de forţă ale strategiei ce se anunţă a fi validată la Varşovia. Într-adevăr, după operaţiunea de reasigurare aliată stabilită în Ţara Galilor, la summitul NATO din 2014, Alianţa se mişcă spre o nouă paradigmă care să consolideze disuadarea Rusiei sau a oricărui stat şi inamic non statal de a ataca spaţiul aliat. Este vorba despre amplasarea rotativă a unui număr suficient de forţe militare pentru descurajarea inamicului, element ce urmează a fi validat la summitul NATO de la Varşovia.

Până la această dată, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat doar forţele terestre la nivel de brigadă pentru cele trei state baltice şi Polonia, forţa rotaţională aliată în Marea Neagră fiind încă în curs de negociere şi convenire între aliaţi. Dar elementul major de schimbare adus de generalul Scaparrotti îl reprezintă anunţul potrivit căruia, dacă descurajarea nu este suficientă, iar Rusia declanşează o operaţiune militară, forţele aliate sunt gata să angajeze lupta.

În economia disuaziunii, unul dintre elementele de vulnerabilitate era înclinaţia statelor aliate, cu precădere a celor europene, de a evita cu orice preţ confruntarea, lupta, războiul. O asemenea înclinaţie făcea să se creeze percepţia că, indiferent de categoriile de forţe angajate pe teren pentru descurajare, trupele aliate vor evita lupta directă, confruntarea, cu orice preţ, deci vor ceda la presiuni şi vor evita provocările neangajând inamicul potenţial. De aceea, varianta doborârii avionului rus intrat pe teritoriul Turciei urma să rămână un incident izolat.

Iată că noul comandant militar al trupelor NATO aduce şi această schimbare, respectiv anunţă decizia aliaţilor de a lupta, de a angaja direct orice inamic ar atenta la teritoriul statelor membre. Schimbarea este majoră şi are forţă substanţială de disuaziune. „Ne confruntăm cu o Rusie ce prinde puteri și are comportament agresiv, care contravine normelor internaționale”, a spus Scaparrotti. El a dat asigurări că una dintre primele sale acțiuni în postul de comandant suprem al NATO va fi revizuirea normelor implicării în conflict a SUA și aliaților săi, în cazul în care ei văd vreo amenințare la adresa securității.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
 

Te-ar putea interesa și: