A fost o săptămână dificilă pentru aproximativ 300 de mercenari români recrutați pentru a lupta alături de armata din Republica Democrată Congo, potrivit BBC. Predarea acestora, în urma unui atac al rebelilor asupra orașului Goma din estul țării, a distrus și speranțele celor care s-au înrolat pentru a obține mulți bani.

Mercenarii români din Congo, capturați

BBC a văzut contracte care indică faptul că acești soldați angajați erau plătiți cu circa 5.000 de dolari pe lună, în timp ce recruții militari obișnuiți aproximativ 100 de dolari sau, în unele cazuri, nu erau plătiți.

Mercenarii români fuseseră angajați pentru a sprijini armata în luptele împotriva rebelilor M23, susținuți de Rwanda, care declară că luptă protejarea minorității etnice Tutsi din Republica Democratică Congo.

La începutul ofensivei asupra orașului Goma, duminică seara, românii au trebuit să să se retragă într-o bază de menținere a păcii a ONU.

„Rebelii M23 au fost sprijiniți de trupe și echipamente militare de ultimă generație din Rwanda și au reușit să ajungă la pozițiile noastre din jurul orașului Goma”, a susținut în cursul zilei de luni Constantin Timofti, descris ca fiind coordonator al grupului, la postul românesc TVR.

#DRCongo 🇨🇩: a total of 288 Romanian mercenaries surrendered to #Rwanda following their crossing of the border from #Goma, which is now under #M23 control.

It is estimated that around 800 Romanians are active within the DRC, hired by the government to maintain security. pic.twitter.com/oag0ZPINca

— Thomas van Linge (@ThomasVLinge) January 29, 2025

„Armata națională a renunțat la luptă și am fost nevoiți să ne retragem”.

Andrei Țărnea, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al României, a precizat pentru BBC că au urmat negocieri „complexe”, iar în urma acestora M23 a predat luptătorii români, descriși ca angajați privați ai guvernului Republicii Democrate Congo, aflați într-o misiune de instruire a armatei, către autoritățile din Rwanda.

Orașul Goma, aflat la granița cu Rwanda, a fost locul în care mercenarii români au fost filmați în timp ce traversau granița, supunându-se perchezițiilor corporale și altor controale diverse.

Înainte de a traversa granița, o înregistrare telefonică surprinde o discuție între comandantul M23, Willy Ngoma, și unul dintre români, în timpul căreia Ngoma îi ordonă acestuia, în limba franceză, să stea la pământ, să își încrucișeze picioarele și să își pună mâinile deasupra capului.

„Noi luptăm pentru viitorul nostru. Nu veniți aici pentru aventură”

Întrebat despre pregătirea sa militară, românul a răspuns că a fost cu Legiunea Străină Franceză.

„Te-au recrutat cu un salariu de 8.000 de dolari pe lună, mănânci bine”, s-a răstit Ngoma, evidențiind discrepanța dintre acesta și salariul unui recrut al armatei din Congo.

„Noi luptăm pentru viitorul nostru. Nu veniți aici pentru aventură”, a continuat Ngoma.

Deși nu este cert de unde a obținut Ngoma această sumă, contractul prezentat de BBC al unui fost mercenar român în octombrie arăta că „remunerația strict confidențială” pentru personalul superior începea de la 5.000 de dolari pe lună în timpul serviciului activ, respectiv 3.000 de dolari în perioadele de vacanță.

Acest acord prevedea o „perioadă nedeterminată” de lucru, cu pauză de o lună după fiecare trei luni de desfășurare.

„Îl întâlnisem pe fostul mercenar în capitala României, București, unde fusesem să investighez Asociația RALF, despre care un grup de experți ONU spune că este o întreprindere românească cu foști români din Legiunea Străină Franceză”, relatează reporterul BBC. Aceasta este coordonată de Horațiu Potra, un român care susține că este instructor militar.

„Când au sosit, toată lumea s-a referit la ei ca fiind ruși”.

Când se afla în Goma, în luna iunie, reporterul BBC relatează că a văzut mercenari asemănători la punctele de control și desfășurați în oraș, când lucrau cu armata. În ultimii trei ani, alții au raportat că i-au văzut conducând trupe congoleze în vehicule militare.

„Când au ajuns, toată lumea se referea la ei ca fiind ruși”, a declarat pentru BBC Fiston Mahamba, co-fondator al grupului de dezinformare Check Congo.

„Cred că acest lucru a fost legat de grupul de mercenari ruși, Wagner, care este prezent în mai multe țări africane.”

În fapt, Asociația RALF poate lucra și în Africa - contractul său stipula că are diverse „locații operaționale”, inclusiv „Burkina Faso, RD Congo, Coasta de Fildeș, Niger, Senegal, Sierra Leone, Gambia și Guineea”.

Horațiu Potra: Dacă suntem atacați, trebuie să ne protejăm

Experții ONU susțin că două companii militare private au fost angajate pentru consolidarea forțelor sale în 2022, la scurt timp după ce M23 s-a regrupat și a început să captureze teritorii în Kivu de Nord.

Provincia a fost instabilă timp de decenii, numeroase grupări militare desfășurându-și activitatea pentru a face bani din minereurile sale, cum ar fi aurul și coltanul - utilizate pentru fabricarea bateriilor pentru vehicule electrice și telefoane mobile.

Prima firmă înscrisă a fost Agemira RDC, condusă de Olivier Bazin, cetățean franco-congolez. Experții spun că această societate a angajat cetățeni bulgari, belaruși, georgieni, algerieni, francezi și congolezi. Această unitate a fost însărcinată cu renovarea și sporirea mijloacelor aeriene militare ale RD Congo, reabilitarea aeroporturilor și asigurarea securității fizice a aeronavelor și a altor locații strategice.

Un al doilea contract a fost semnat între Congo Protection, o companie congoleză reprezentată de Thierry Kongolo, și Asociația RALF.

Potrivit experților ONU, contractul specifica faptul că Asociația RALF avea expertiză și experiență vastă în furnizarea de servicii de gestionare a securității. Aceasta urma să asigure pregătirea și instruirea trupelor congoleze pe teren prin intermediul unui contingent de 300 de instructori, mulți dintre ei români.

„Când am vorbit cu dl Potra în iulie despre gradul de implicare a grupului său pe teren și dacă acesta s-a angajat în lupte, acesta a spus: „Trebuie să ne protejăm. Dacă M23 ne atacă, ei nu ne vor spune pur și simplu: „ Sunteți doar instructori - mergeți acasă””, relatează reporterul BBC.

Problemele lui Horațiu Potra din țară

Horațiu Potra a fost implicat în misiunea din Republica Democrată Congo până în urmă cu câteva luni, când s-a întors în România - și de atunci a fost implicat într-o controversă în contextul alegerilor prezidențiale anulate din țară. A fost arestat în luna decembrie și de atunci a negat că ar fi asigurat securitatea candidatului pro-rus, de extremă dreapta, Călin Georgescu. Iar din octombrie, a refuzat să răspundă la apelurile BBC.

Fostul mercenar, care avea în jur de 40 de ani și a vorbit cu BBC sub rezerva anonimatului, a declarat că a demisionat deoarece era nemulțumit de modul în care funcționa Asociația RALF. El a spus că românii au făcut mult mai mult pe teren în provincia Kivu de Nord: „Doar un număr foarte mic dintre noi am fost de fapt formatori. Am lucrat în schimburi lungi, de până la 12 ore, păzind poziții cheie în afara orașului Goma.”

El a susținut că plata nu merită riscurile pe care trebuie să și le asume contractorii militari. „Misiunile erau dezorganizate, condițiile de muncă slabe. Românii ar trebui să nu mai meargă acolo pentru că este periculos”, a declarat românul pentru BBC. De asemenea, acesta a mai adăugat că nu au fost efectuate verificări corespunzătoare, iar unii dintre recruții români nu aveau pregătire militară - citând ca exemplu faptul că unul dintre foștii săi colegi era pompier.

Recrutările se realizau pe Whatsapp

Guvernul RD Congo nu a răspuns la o solicitare a BBC de a comenta dacă au fost efectuate verificări ale antecedentelor sau despre disparitatea salarială dintre contractorii privați și trupele congoleze.

Familia lui Vasile Badea, unul dintre cei doi români care au fost uciși în februarie anul trecut când un convoi militar a fost prins în ambuscadă de luptătorii M23 în drum spre Sake, un oraș de pe linia frontului de lângă Goma, a declarat pentru BBC că acesta fusese ofițer de poliție.

Bărbatul în vârstă de 46 de ani își luase un an sabatic din poliție și a acceptat rolul din Republica Democrată Congo datorită ofertei salariale avantajoase. Polițistul se străduia să plătească un apartament pe care tocmai îl cumpărase și avea nevoie de mai mulți bani.

Mulți alți români au fost atrași de perspectiva unui loc de muncă bine plătit. „Am întâlnit un bărbat în București în octombrie, care se întorsese acasă în căutarea mai multor recruți pentru a merge la Goma. Avea o pregătire militară și făcuse misiuni NATO în Afganistan cu armata română”, susține reporterul BBC.

„Suntem foarte preocupați să găsim 800 de oameni care trebuie să fie pregătiți mental pentru această misiune și să știe cum să lupte”, a declarat pentru BBC recrutorul de mercenari. El a spus că nu lucrează pentru Asociația RALF, dar a refuzat să spună cu ce organizație lucrează.

„Recruții vor fi plasați în posturi corespunzătoare nivelului lor de pregătire, câștigând între 400 și 550 de dolari pe zi”, a explicat el.

Întrebat despre procesul de recrutare, el a subliniat că acesta este confidențial. „Astfel de locuri de muncă nu sunt publicate nicăieri”, a spus el, adăugând că sunt preferate rețele precum WhatsApp. Mi-a arătat un grup de WhatsApp unde se înscriseseră peste 300 de români, dintre care mulți erau foști militari.

Salariul soldaților congolezi, 100 de dolari pe lună

Soldații congolezi primesc aproximativ 100 de dolari pe lună, iar un recrutat a declarat pentru BBC că, de cele mai multe ori, salariile nu erau plătite la timp sau erau întârziate.

Un soldat pe care reporterul l-a întâlnit în iunie a declarat: „Plata este nedreaptă. Când vine vorba de luptă, noi suntem cei trimiși primii în prima linie”.

„Ei (mercenarii) vin doar ca întăriri”. De asemenea, acesta a susținut că salariul său a fost stabilit la suma de aproape 100 de dolari pe lună, dar de cele mai multe roi plata era întârziată sau nu o primea.

Reporterul BBC notează că ultima dată când a luat legătura cu acesta a fost acum o săptămână, când a confirmat că este încă staționat în Kibati, lângă Goma, unde armata are o bază.

„Comanda proastă duce la eșec”

Observatorii spun că prăbușirea rapidă a orașului Goma indică fracturarea strategiei de apărare a RD Congo, unde forțele care se suprapun și liniile de comandă neclare au jucat în cele din urmă în favoarea M23.

Richard Moncrief, directorul de proiect al International Crisis Group pentru regiunea Marilor Lacuri, subliniază că, pe lângă mercenari, armata congoleză lucrează cu trupe ale Comunității de Dezvoltare a Africii de Sud (Sadc), o militărie locală cunoscută sub numele de Wazalendo, precum și cu soldați din Burundi.

„Se creează o situație în care este imposibil să se planifice infracțiuni militare în cazul în care lanțul de comandă și de responsabilitate este tulburat”, a declarat el pentru BBC.

„Cred că este important să lucrăm la o coerență mult mai mare a efortului armat în Kivu de Nord, implicând probabil o reducere a numărului de grupuri armate sau de actori înarmați pe teren.”

Pentru fostul mercenar, soarta foștilor săi colegi români nu a fost o surpriză: „Comanda proastă duce la eșec”, a declarat el pentru BBC.