Meleşcanu sună la 322

Meleşcanu sună la 322

Majoritatea parlamentară este chemată în ajutorul miniştrilor penali.Ministrul interimar al justiţiei, Teodor Meleşcanu, vrea să introducă în Codul de Procedură Penală o serie de dispoziţii „referitoare la modalităţile prin care miniştrii pot face obiectul urmăririi penale“. De câteva zile, mai multe voci din patrulaterul PNL-PSD-PRM-PC insistă pe tema dreptului parlamentului de a avea putere de decizie în această privinţă.

În noul Cod de Procedură Penală ar putea fi introdusă o prevedere potrivit căreia, dacă preşedintele cere urmărirea penală pentru un actual sau fost ministru, care este şi parlamentar, să fie necesar şi avizul legislativului, ne-au declarat ieri surse liberale. Aceste informaţii au fost parţial confirmate de ministrul interimar al justiţiei, Teodor Meleşcanu.

Într-un interviu acordat ieri secţiei române a BBC, Meleşcanu a declarat că viitorul Cod de Procedură Penală ar putea conţine prevederi speciale referitoare la dosarele miniştrilor. Dacă va fi modificat Codul de Procedură Penală, noua prevedere se va aplica pentru viitorul lot de miniştri urmăriţi penal. Ministrul invocă legislaţia contradictorie În interviul acordat BBC, Meleşcanu a invocat drept argumente pentru modificarea Codului faptul că, la ora actuală, în domeniu există prevederi controversate. El a indicat şi motivul acestei situaţii încâlcite: „Legea răspunderii ministeriale coroborată cu decizia Curţii Constituţionale au avut ca rezultat un mecanism foarte greoi“.

Pe 27 noiembrie anul trecut, Curtea Constituţională a anulat un articol din Legea răspunderii ministeriale care reglementa şi faptul că dosarele miniştrilor, pentru care preşedintele avizează urmărirea penală, trebuie discutate şi de legislativ, dacă respectivii sunt şi parlamentari.

Ne puteți urmări și pe Google News

Deocamdată, Meleşcanu s-a arătat precaut în declaraţii, afirmând că studiază, împreună cu experţii din Ministerul Justiţiei, „posibilitatea introducerii în noul Cod de Procedură Penală, proiect în fază de finalizare în Ministerul Justiţiei, a unor dispoziţii foarte clare, care să nu fie pe legi speciale şi care să prevadă foarte clar care sunt etapele, care sunt de fapt atribuţiile şi care sunt modalităţile prin care miniştrii pot face obiectul urmăririi penale“.

Întrebat dacă Legea răspunderii ministeriale va fi abrogată, liberalul a refuzat să dea un răspuns tranşant: „Trebuie o lege care să prevadă principiul răspunderii foştilor şi miniştrilor în funcţiune“. Meleşcanu a adăugat însă că „toate chestiunile de procedură, ele să fie reglementate în Codul Penal aşa cum sunt reglementate procesul, acţiunile premergătoare începerii urmăririi penale, procesul de urmărire penală propriu-zisă, dar să fie specificate şi condiţiile“. CORPUL DE CONTROL

Guvernul îl verifică pe ministrul Păcuraru

Premierul Tăriceanu a cerut Corpului de Control al Guvernului să verifice dacă acuzaţiile care îi sunt aduse ministrului muncii Paul Păcuraru se susţin sau nu. „Am cerut Corpului de Control al Guvernului să facă investigaţii în judeţul Gorj, pentru a stabili dacă există sau nu probe care să susţină vinovăţia acestuia“, a declarat premierul, citat de Mediafax.

DNA a cerut, în septembrie 2007, preşedintelui Băsescu aviz pentru începerea urmăririi penale a ministrului muncii, Paul Păcuraru, într-un dosar în care acesta era învinuit de luare de mită. El este acuzat că ar fi făcut numiri în funcţii publice la nivelul judeţului Gorj, în schimbul câştigării unor licitaţii de către firma fiului său.