Șeful secției de Terapie Intensivă Nou-născuți de la spitalul Marie Curie din Capitală este în centrul unui scandal uriaș, pe care EVZ.ro l-a prezentat în ultimele trei zile. Sunt acuzații grave, aduse medicului de către părinții unui copil născut prematur. Aceștia reclamă lipsa de empatie a doctorului și comportamentul etic, manifestat de acesta pe parcursul a 8 luni, cerând Colegiului Medicilor să se pronunțe dacă este vorba și de malpraxis.

Medicul Cătălin Cîrstoveanu, numit de presă „Îngerul Copiilor” și renumit în special pentru drumurile pe care le-a făcut des în străinătate, ducând copii bolnavi la tratamente, este astăzi subiect de anchetă penală la Parchet.

 Pe scurt, drama unei tinere familii în care s-au născut doi băieți gemeni

„În data de 04.12.2020, la Clinica Privată de Sănătate Regina Maria – Spitalul Băneasa, s-au născut prematur fiii mei, doi băieți gemeni, R.A. și R.A.”, povestește avocatul F.R.

„După o perioadă de aproximativ o lună de zile în care starea acestora s-a deteriorat, am solicitat transferul celor doi copii la Secția de Terapie Intensivă Nou-născuți, din cadrul Spitalului Clinic de Urgență M.S. Curie, secție condusă de Dr. Cârstoveanu Cătălin Gabriel.

În data de 13 ianuarie 2021, a fost transferat primul copil, A. care, într-un final, în noaptea dintre 19-20 ianuarie 2021 a decedat la Spitalul Clinic de Urgență M.S. Curie. În ziua de 20 ianuarie 2021 a fost transferat cel de-al doilea copil, A.”, explică avocatul.

Cât este de micuț, cel de-al doilea s-a luptat să trăiască. În cele opt luni petrecute până în prezent în Boxa 4 de la ATI, prematurul a trecut prin 7-8 fracturi, printr-o infecție cu Piocianic și un experiment medical neautorizat. Părinții, disperați că la problemele deja grave ale fiului lor se adaugă, în loc de speranță, mai multă suferință, au decis să își facă dreptate.

Aceștia au depus mai multe înregistrări ambientale la Parchet, au dat declarații în fața procurorilor și au sesizat Colegiul Medicilor.

Pentru a avea o viziune cât mai clară asupra acestui subiect, EVZ.ro a cerut un punct de vedere medicului acuzat.

Interviu cu dr. Cătălin Cîrstoveanu, șeful Secției de Terapie Intensivă Nou-născuți

 Trebuie precizat că interviul nu a putut avea loc față în față, deoarece medicul este infectat cu Covid-19 și e în carantină la domiciliu. Întrebările i-au fost transmise, apoi dialogul s-a purtat prin telefon și a fost înregistrat.

EVZ: - Am primit pe adresa redacției plângerile părinților și sunt povești cutremurătoare, puteți să ne răspundeți la aceste întrebări?

Dr. Cătălin Cîrstoveanu: - O săptămână am stat să le răspundem părinților. Am scris un raport care are câteva pagini, este acolo.

Primul copil a venit la o lună de zile, de la Regina Maria, și le-am spus că o să moară. La al doilea, într-adevăr, trebuia să le spunem că și al doilea o să moară, dar nu le am spus lucrul acesta. Pentru că ne-a fost milă de părinți. Pur și simplu ne-a fost milă de ei.

Este genul de copil care moare și, împotriva geneticii și împotriva statusului copilului, acest copil în orice țară occidentală se oprește de la tratament. Noi nu am făcut lucrul ăsta. De mila părinților. Și genetica este dezastruoasă, ca să știți și lucrul acesta.

Genetica înseamnă calcificări cerebrale bilaterale simetrice, și niciun copil, cel mai mare studiu referitor la treaba asta, pe 120 de copii... toți au murit.

- Puteți să ne spuneți diagnosticul, ca să căutăm și noi acest studiu?

- Dar aveți raport medical, cereți raportul părinților.

- O să cerem și raportul medical. Momentan avem plângerile.

- Ce plângeri? Acum să vă spun de plângeri... Păi această familie a terorizat toată secția mea timp de opt luni de zile! Ce plângere? Ar trebui să facem noi plângeri. Pentru comportamentul lor scandalos, injurios.

- Mai exact ce au făcut? Ei pretind că doar au cerut explicații. Ce au făcut de au terorizat secția?

- Nu. Timp de opt luni de zile au țipat la tot personalul medical. Timp de opt luni. Mi-au spus că nu s-au administrat medicații... Am luat nivelele serice, poftim! Da, „dar am văzut noi că nu a scăzut”. Da, dar uite că nivelul seric este mai mare decât trebuie. Cum puteți să spuneți că nu s-a administrat?

S-au administrat toate medicamentele sau nu? „Copilul e stricat la cap și la plămâni”

 - Potrivit părinților, personalul medical le-a spus și le-a arătat că nu s-au administrat anumite medicamente și, mai mult, că unele medicamente ar fi fost administrate de asistenții medicali fără ca acestea să fie trecute în fișa de tratament, deci recomandate de un medic. 

- Să vă explic următorul lucru. Când eu scriu în foaie...

Copilul ăsta are opt luni de ventilație mecanică pe opioide. Știți ce înseamnă lucrul ăsta în toată lumea?

Asta înseamnă că copilul ăsta nu are cum să stea. După patru luni de zile de ventilație mecanică pe opioide, lucrul acesta este extrem de grav în toată lumea. Nu ai soluții. Și ce se întâmplă în acel moment? În foaie se scrie: „Se administrează fentanil în fiecare zi”.

Pe zi pot să îi administrezi 10 doze maxim. Da, asta este situația. Care e problema?

- La un moment dat înțeleg că a fost detubat.

- Am încercat să îl detubăm, dar nu e cazul de așa ceva. Evident că în fiecare zi trebuie să te gândești la lucrul ăsta, dar nu are nicio șansă.

Are plămânii distruși, ca să înțelegeți ce înseamnă. Și e o genetică, asta trebuie sa știți. Este un genetopat.

Are două grave gene anormale, este stricat la cap și este stricat la plămâni, ca să înțelegeți.

Credeam că îmi spuneți de un caz serios, nu despre așa ceva.

- Vă spun sincer că este cutremurător ce au scris părinții.

- Sunt niște actori extraordinari!

- Să lămurim și partea cu...

- Lămuriți-o cu documente! Faceți investigații, obțineți documente...

Medicul explică de ce copilului i se rup des mânuțele

 - Mai întâi pornim de la dumneavoastră. Spuneți-mi, vă rog, cu fracturile cum s-a întâmplat? Câte au fost?

- Le-am arătat, le-am trimis și filme, o să vă trimit și filme să vedeți cum apar fracturile. Da, am făcut filmuleț, să vadă. Pacienții care sunt prematuri denutriți...  În viața mea nu am avut de a face cu șase sau câte fracturi a avut copilul ăsta. Niciodată! Dar sunt descrise cazuri la pacienți cu calcificări bilaterale.

Când un copil face calcificări în cap, este clar că sărurile pleacă de undeva și se pun în cap. O boală anormală. De ce se pun sărurile în cap? Pentru că pleacă de undeva. Asta e una. Deci este ceva patologic și este descris în literatură.

Al doilea lucru, orice copil care nu primește fosfați de la naștere, care nu primește o nutriție adecvată, care primește după o lună de zile nutriție parenterală... Este de aproape un an de zile pe nutriție parenterală.

Acest pacient, pentru că a avut complicații trombotice grave, a primit heparină și diuretice timp de peste patru luni de zile.

Toate aceste lucruri sunt favorizante, iar la mișcări spontane face fracturi. Dacă, de exemplu, îl legi, îi ții mânuțele cu un scutec, ca să nu se mai agite, pentru că fentanilul, morfina și alte lucruri nu au nicio valoare la el după patru luni de zile...  Nici nu știi.

De exemplu am fost cu el la RMN. Dar când a fost luat și pus în căsuța RMN, după am avut fracturi. La orice atingere... Este ca un ou moale, pur și simplu sunt condiții favorizante excepționale.

Medic: „Aveți grijă, pentru că părinții sunt mari actori”

Și pentru că am avut numeroase discuții, am arătat chiar un filmuleț părinților, care sunt foarte mari actori. Vă spun, așa, aveți grijă, pentru că sunt mari actori. Au plâns în fața noastră de nenumărate ori, ne-au rugat să facem orice tratament din lume posibil.

Am discutat cu ei, le-am spus: "Se fac la adulți astea. Astea mai ajută”...  Ei au zis „Da, să faceți tot, tot, tot!” Apoi spuneau „mă, nu știu, parcă nu i-aș face”. După aia veneau și spuneau „De ce nu ați făcut, că am citit și noi că funcționează?” Să îmi spuneți mie că de ce fac asta? Este un caz excepțional. Tocmai,  ne-au presat psihologic să facem tot ce se poate pentru copilul ăsta!

- E normal, ca părinte, când îți vezi copilul că suferă...

- E normal, dar trebuie să înțelegi că este genetica în felul ăsta și la revedere!

Credeți-mă, sunt deja foarte supărat pe ei (n.r. pe părinți), ne țineau câte patru-cinci ore și țipau la personalul medical. Făceau asistentele în toate felurile, apoi le spuneau că sunt extraordinare. Este o minciună și o nebunie.

Medic: „În nicio țară din lume nu se întâmplă așa ceva. Îl lasă să moară”

- Dar de ce credeți că au procedat așa?

- Pentru că sunt anormali. Nu au vrut să accepte că copilul lor este bolnav, iar noi am cheltuit sute de mii de euro, sute de mii de euro, sute de mii de euro! În nicio țară din lume nu se întâmplă așa ceva. Îl lasă să moară. Îl pune în brațe. Am fost de nenumărate ori în Occident, ți-l pune în brațe și îți spune „La revedere, suntem alături de tine. Asta este, mai încercați, suntem alături de voi”.

- Părinții au reclamat că ați spus că vă este rușine cu acest caz, să-l trimiteți în Occident.

- Da, le-am spus că îmi este rușine să prezint cazul unor colegi din afară, așa este, este adevărat.

- Puteți să explicați de ce v-ați exprimat așa? Sau la ce v-ați referit?

- Pai, mă exprim...  Dânșii sunt extrem de mincinoși. Vă explic de ce. Le-am spus tot timpul „stați lângă copil, să vedeți ce se întâmplă non stop”. Și au spus nu că „nu putem să stăm lângă el”. Am înțeles, bine.

Am zis „stați lângă el să vedeți ce înseamnă suferința și ce înseamnă problemele. Să vedeți că nimeni nu face rău copilului, dimpotrivă”. Am cea mai mare supraviețuire din țara aceasta. Nu au vrut să stea.

Al doilea lucru, le-am spus „dacă aveți păreri, vi se pare ceva, sigur!, am o asistentă la șase copii... Haideți într-un centru mai bun în lumea aceasta! Vă rog frumos, spuneți-mi undeva unde să îl duc în lumea asta”. Evident că nu mi-au zis niciodată.

- Din ce povestiți acum par niște părinți dezinteresați, că nu au stat lângă copil. Pe de altă parte, făceau circ și au tras de dumneavoastră să le salvați copilul...

- Mare circ, mare circ. Nu numai de mine au tras, de toată lumea.

- Păi ori sunt dezinteresați ori sunt disperați să-și salveze copilul?

- Dumneavoastră trageți concluziile. Haideți să terminăm lucrurile. Al doilea lucru, le-am spus „duceți copilul unde vreți dumneavoastră în lumea aceasta!”, și după ce am făcut raportul medical au spus „A, ați făcut raportul medical în așa fel ca să nu ne primească nimeni”. Nu, ăsta este adevărul. Ce vrea, să îi mint acolo?

Medic: „Un astfel de copil în orice parte a lumii se oprește de la tratament, se pune în brațe și moare”

 - Și aici trebuie să lămurim un aspect. Au apărut anumite elemente neadevărată în acel raport?

- Cum vă permiteți să îmi spuneți mie așa ceva?

- Nu vă acuz, vă întreb. Eu trebuie să vă întreb. 

- Îmi pare că îi credeți mai mult pe oamenii ăștia decât încercați să stabiliți realitatea.

- Încerc să pun toate întrebările, ca toate întrebările să aibă un răspuns. Vă dați seama, exact ca și dumneavoastră, când trebuie să vorbiți cu un aparținător poate îi spuneți lucruri sau îl întrebați lucruri care sunt inconfortabile.

- Raportul medical este semnat de toți colegii. Raportul medical este semnat de toți colegii în concordanță cu foaia medicală. Și în concordanță cu ce se întâmplă cu copilul. Nu este semnat de mine, ci de toți colegii. De ce? Pentru că nu este un singur medic curant. Eu plec acasă la 6-7, dar în timpul nopții stă și îngrijește alt coleg, alt doctor.

Deci, mie mi-au spus țipând că sunt obligat să duc copilul în altă parte. Și am zis „îmi pare rău, mie îmi e rușine să îi scriu unui coleg din Occident să preia un astfel de copil. Și le-am spus că un astfel de copil în orice parte a lumii se oprește de la tratament, se pune în brațe și moare”. Ca și în cazul celebru din UK.

Noi suntem niște mici ipocriți în România, cheltuim sute de mii în zonele în care nu se pot și facem procese de intenție pentru lucruri anormale. Iar în timpul ăsta în care el a stat un an de zile (n.r. internat), asta ca să știți, el a luat viața la încă 15 copii.

- Spuneți-mi, există..

- Dar vă spun tot! Aveți senzația că vă ascund ceva?

- Încerc să formulez întrebările astfel încât să nu vă simțiți jignit, pentru că mai devreme ați luat-o un pic... Și nu e intenția mea. Intenția mea este să clarificăm situația.

Există o lege în acest sens, care spune că unii copii nu trebuie să primească tratament... Sau la latitudinea cui este?

- Nu! În România nu este o lege, pentru că nici un guvern politic nu și-a sumat acest lucru. Niciun guvern politic nu are curajul să își asume așa ceva.  Ca atare, orice caz stă până la sfârșit. Nu contează. Și cei mai mulți sfârșesc în infecții de spital. Noi neavând așa ceva. Îi ținem practic la nesfârșit.

Despre infectarea bebelușului cu Pioceanic

 - Părintele acuză că în spitalul Marie Curie copilul său s-a infectat cu Pioceanic.

- Părintele minte sau are informații trunchiate. În raport scrie foarte clar. Noi nu am avut nicio meningită făcută în spital cu Pioceanic de când suntem noi, ca spital. Nu am avut nicio meningită, dar avem numeroase meningite la prematuri cu hemoragii cerebrale, pe care așa îi primim și pe care le descoperim la internare sau mai târziu. Exact așa a fost și aici.

Și are suficiente motive să facă (n.r. meningită): bombardamente cu antibiotice, prematur, boală cronică gravă, stați pe ventilator, procedurat... Scrie foarte clar în raportul medical. Sunt minciuni, îmi pare rău. Nu accept să discute un părinte care se informează pe Google și să denigreze o echipă medicală care de 20 de ani îngrijește acești copii. Nu accept așa ceva.

- Există un raport medical care spune că acest copil este infectat cu Pioceanic sau alte nosocomiale?

- Da. Și? Să zicem. Da, am și spus. Luați-o cum vreți dumneavoastră. Dar eu nu cred așa ceva, pentru că niciodată nu s-a întâmplat în secția mea. De 15 ani.

Nu există așa ceva. Avem numeroase cazuri de prematuri care fac astfel de infecții cu hidrocefalii, cu hemoragii cerebrale, cazuri de foști prematuri care vin să îi tratăm pentru așa ceva. Întrebarea este: care este problema? Presupunem că este așa, care este problema?

Diagnostic: „Are niște mari bule în plămân. Asta este boala lui, pe lângă genetica lui dezastruoasă”

- Situația descrisă de părinte este următoarea: copilul a fost transferat la Marie Curie, i-ați spus că acest copil merge spre bine...

- Ați văzut radiografia de la internare?

 - A venit într-o stare foarte gravă, dar l-ați stabilizat și a început să facă progrese, spun părinții.

- N-ați înțeles. Radiografia de la internare ... Le-am și spus: da! am avut situații de mai bine, de mai rău. Da, am avut stabilitate. Am încercat și să îl detubăm. Dar radiografiile de-a lungul internării au mers dinspre rău în mai rău și acum este boală cronică terminală. Radiografiile vorbesc de la sine pentru un cunoscător.

Știți cum este plămânul lui? Are niște mari bule în plămân. Asta este boala lui, pe lângă genetica lui dezastruoasă.

- Părintele vă acuză, în cuvinte simple, că i-ați dat speranțe după care...

- Asta da, asta da. Îmi asum lucrul acesta.

- După care s-au întâmplat niște evenimente pe care le consideră nepotrivite și s-a ajuns în situația actuală.

- Din punctul dânșilor de vedere.

Cum s-au petrecut experimentele medicale pe care le reclamă părinții

- Să trecem la unul dintre cele mai importante aspecte. Ați făcut pe copil experimente medicale fără să aveți acordul părinților?

- Ce înseamnă experiment medical?

- Adică ați pus niște tuburi lipite de mânuțele copilului și l-ați filmat în încercarea sa de a mișca mâinile în timp ce avea acele greutăți.

- Mi se pare o chestie extrem de parșivă.

- Spuneți dumneavoastră exact cum s-a întâmplat.

- Pentru că le-am spus că nu se poate rezolva problema copilului... Pentru că totul a fost făcut aproape off label, să spunem așa, cu surfactant peste surfactant, administrat nebulizări, heparină off label, anticoagulante off label timp de luni de zile...  Trebuia să-l las să moară. Și era conform. Ați înțeles? Ăsta era normalul.

- Vă acuză că nu ați respectat protocoalele și, mai rău, nu ați informat părinții că urmează să aplicați niște proceduri experimentale.

- Îmi pare foarte rău, dar în fișa de observație există cererea dânșilor. Să ne înțelegem, de față cu toți colegii au venit și ne-au implorat să facem orice există în lumea asta. Îmi pare foarte rău, dar sunteți mințită. Există document în foaia de observație semnat de domnul R.

„Vă rog frumos să faceți orice tratament pentru rezolvarea trombului. Am încercat cu orice se poate în lumea asta.

- Care este legătura trombului cu acele experiment cu greutățile?

- Păi, dar cunoașteți medicină, cunoașteți proceduri?

- Nu, dar vă rog să îmi explicați, așa, pe înțelesul tuturor.

- Există nebulizari cu diverse substanțe, de exemplu o cantitate infimă de oxigen intravenos poate să facă secreții abundente de prostaciclina, care este un vas dilatator. I-am dat prostaciclină luni de zile fără efect. Există electrofizioterapie. Ajuta la dezagregarea trombocitelor. Da, există proceduri extrem de simple. Care este problema? Da, într-adevăr se aplică la adulți, dar am încercat. Am fost cu inima, însă nu au avut nicio relevanță pentru probleme lui serioase. Da, i-am dat hidrogen gazos, se folosește la resuscitări, la inflamații. Care este problema? Niciun efect negativ. Eu cred că asta este mai mult un scandal de presă, asta își doresc. Dar vom lua măsuri, să știți, pe tema asta. Vom lua măsuri.

- Cazul acesta poate fi lămurit de pe acum cu răspunsurile necesare, din partea ambelor tabere.

– Astea rămân așa: bomba secolului au făcut tratamente neadmise. Ne-au făcut cerere, care e în foaia de observație, scrisă cu mâna lor.

- Cererea aceasta, cum sună? 

- A scris „Eu, domnul cutare, vă rog să faceți tot ce se poate off label, orice tratament off label”. Așa scrie acolo, orice tratament din lumea asta.

- Acest experiment cu greutățile lipite de mâini ar fi putut să îi provoace prematurului fracturi?

- Nu, cum să-i provoace fracturi!

 - Ați zis că era moale ca un ou și dacă vorbim despre niște greutăți...

- Da, într-adevăr, uneori fiind agitat ridică mânuțele. În fiecare zi făceam radiografii. Iar asta (n.r. experimentul) am făcut-o de câteva ori.

Și acum au apărut fracturi, care e problema? Acum de ce a apărut fracturi costale? De ce apar fracturi costale, puteți să îmi explicați?

Să spunem că electrofizioterapia am făcut-o pe o perioadă de o săptămână, două, dar el a avut fracturi tot timpul.

Când nu sunt medicamente în spital, părinții pot apela la un ONG

- Ia-ți direcționat pe părinți către un ONG pentru achiziționarea de medicamente? De ce a fost nevoie de un ONG?

- Și cu asta ne-au reclamat? Este absolut fenomenal!

Dacă dumneavoastră ați avea la mine în spital copilul și v-aș spune „Uite, medicamentul ăsta nu merge. Aduceți ăsta din afară”. Puteți să faceți asta? Dumneavoastră cum ați interpreta? Nu vedeți reaua intenție? Mi se pare o totală rea intenție.

Copilul, de când s-a internat, pentru că știm că acești copii vin cu meningită,  a avut medicament pentru meningită.

Excesul de antibiotic, s-a demonstrat, creează permeabilizarea barierei hematoencefalice. Având permeabilizarea barierei hematoencefalice, făcea fel de fel de infecții cu microbii din organism.

Deci nu neapărat că i-a băgat cineva microbii pe venă sau pe trahee, ci microbii proprii. Asta înseamnă infecția asociată actului medical.

La o lună de zile a făcut meningită. I-am spus: nu merge tratamentul de meningită și în România nu mai există medicament. Am nevoie de medicamentul original, adu-mi medicamentul original. Am greșit?  Da, cred că am greșit pentru că astăzi copilul nu mai era. Și era o problema ... Și am încheiat, dacă era așa.

Dar noi învățăm, să știți, învățăm mult și din ce faceți dumneavoastră acum și din relația cu ei...

O să le tăiem foarte mult din așa zisele drepturi românești, să te sune la 12 noaptea, să te țină patru ore, să țipe pe secție, să chem bodyguarzi. Așa trebuie să facem de acum încolo. Nu e normal să terorizezi o echipă medicală. Dumneavoastră le cântați în strună.

- Îmi fac meseria la fel ca și dumneavoastră, nu pot să aleg. Dumneavoastră puteți să alegeți ce pacienți luați și ce pacienți nu luați?..

- Da, putem să alegem. Astfel de cazuri putem să...

Am zis să îmi aducă medicamentul. L-a adus și, ca atare, se rezolvă problema.  Același medicament, din România, l-am administrat o lună de zile și copilul nu a mers bine. I-am dat același medicament, dar produs în altă țară, și a funcționat perfect, am rezolvat problema.

Medicul acuză mama că nu a vrut să stea internată cu copilul

 - Este adevărat că ați spus mamei că este o mamă proastă sau nedemnă?

- Îmi pare foarte rău, astea sunt minciuni. Astea sunt interpretările dânșilor. Cum pot să spun eu despre mama că e proastă? Niciodată nu aș face așa ceva. Nedemnă... Nu știu ce înseamnă lucrul ăsta. Nu, nu am folosit asemenea exprimare. Ce înseamnă „nedemn”?

Am remarcat într-adevăr variația lor bipolară, să spunem așa, de la țipete și acuzații grave, plânsete... Adică variațiile acestea și toate minciunile acestea ne dau impresia că ei nu au fost, de fapt, niciodată persoane sincere.

Faptul că într-adevăr am spus că... Nedemn, nu am folosit niciodată termenul, dar, da, într-adevăr, pot să spun următorul lucru: În ziua în care copilului i s-a deschis toracele...

Dumneavoastră nu știți ce am făcut pentru copilul ăsta.

Am spus într-adevăr, în ziua în care i-am rugat să stea lângă copil. I-am rugat să stea la operație, mi-au spus că ei nu pot sta la operație. Bun, au plecat. I-am rugat să stea în momentele grele. Au spus că ei nu stau.

- Au spus și de ce nu pot sta? E foarte important de menționat.

- Business.

- Așa au motivat ei? 

- Nu, nu, nu! Vă spun eu. Unul dintre părinți se ocupă cu nunți. O colegă mi-a spus „m-am dus la o nuntă și cine crezi că era patroana acolo? Era chiar mama copilului”. Da, deci au business. Nu pot să acuz. Nu au putut să stea lângă el. Și a fost această discrepanță între...

Da, mie mi se pare că văd alt fel suferința. Recunosc că am spus lucrul ăsta, că mie mi se pare că suferința arată altfel. Asta e ce am spus și recunosc și îmi asum. Scrieți asta.

(n.r. Mama copilului este organizator de evenimente. Cu toate astea, zilnic vine din afara Bucureștiului să-și vadă copilul la ATI, la Marie Curie, petrecând 3 ore pe drum către fiecare vizită. Ea susține că a fost convinsă de medic să nu se interneze alături de copil)

- Mama avea posibilitatea să stea acolo cu copilul?

- Evident, am rugat-o de multe ori, ca să vadă. Eu am o asistentă uneori la nouă copii ventilați. Păi numai al lui X este acolo? Păi câtă atenție i se dă lui X...  Atenție se dă la toți copiii toți ventilați.

- Și toți acești copii sunt internați cu aparținător?

- Da, foarte mulți. Am 20 de mame internate. Dar nu a vrut să stea. I-am spus: „Stai aici să vezi ce se întâmplă, să nu mai acuzați”. Și s-a demonstrat științific, părinții care stau lângă copiii au altfel de atitudine, văd ce se întâmplă. Nu a vrut să stea. A spus: "Nu, că noi nu putem".

Legea nu permite refuzul resuscitării, acest act medical salvator

Discuția cu medicul Cătălin Cîrstoveanu nu s-a încheiat aici. În continuare, acesta a negat că ar fi spus părinților că dacă își vor exprima dorința ca prematurul să nu fie resuscitat, el și echipa vor ține cont de ea.

Vă reamintim că legea nu permite refuzul acestui act medical salvator, nici din partea părinților, nici din partea medicilor.

Dacă medicul Cîrstoveanu a făcut greșeli din punct de vedere al actului medical, doar Colegiul Medicilor din România și restul instituțiilor abilitate pot demonstra asta.

Evz.ro a făcut solicitări pentru un punct de vedere către acestea și vom publica concluziile de îndată ce ele vor fi emise.

Totodată, coroborând înregistrările puse la dispoziție de părintele prematurului și explicațiile pe care medicul le-a acordat publicației EVZ.ro, vă încurajăm, așa cum ne-a încurajat și pe noi doctorul Cătălin Cîrstoveanu:

Trageți dumneavoastră concluziile!