Un medic român este implicat într-un studiu revoluționar prin care oamenii de știință intenționează să utilizeze organoizi cerebrali - structuri minuscule asemănătoare creierului cultivate din celule stem umane - pentru a studia tulburările neurodegenerative și neuropsihiatrice pe care le dezvoltă oamenii. Acești organoizi sunt transplantați la șoarecii de laborator și permit studierea comportamentului rozătoarelor.
Medicul român Sergiu Pașca, în vârstă de 40 de ani, a condus experimentele prin care organoizii cerebrali sunt transplantați șoarecilor. Grupul său de cercetare este specializat în producerea acestor organoizi, bile mici de câțiva milimetri în diametru cu câteva milioane de celule, dezvoltate din celule stem. Acestea sunt folosite pentru a studia, în laborator, funcționarea unui organ real, mult mai complex. Aceste structuri nu dezvoltă vase de sânge și, prin urmare, nu pot primi substanțe nutritive, ceea ce înseamnă că nu se pot dezvolta. Drept urmare au fost transplantați în creierul unor șoareci de laborator.
Pentru a oferi organoizilor cerebrali stimularea de care au nevoie, medicul Sergiu Pașca de la Universitatea Stanford din California și colegii săi le-au injectat în creierul unor pui de șoarece nou-născuți. Echipa de cercetători este de părere că celulele umane vor crește împreună cu celulele proprii ale șoarecilor.
Echipa a plasat organoizii într-o regiune a creierului numită cortex cerebral somatosenzorial, care primește semnale de la mustățile rozătoarelor, dar și de la alte organe senzoriale, iar mai apoi le transmite altor regiuni ale creierului care interpretează semnalele.
Această descoperire ar putea declanșa o revoluție în studiul pentru bolile psihiatrice și neurodegenerative.
Sursa foto: Ziarul Românesc
Studiul medicului român
Grupul medicului român preia celule din pielea unei persoane și le transformă cu ajutorul unui cocktail chimic până la starea lor embrionară. Oamenii de știință ghidează apoi acele celule să se transforme în celule ale creierului. Întrebat dacă celulele umane implantate în creierul micuțelor rozătoare nu vor dezvolta ceva asemănător conștiinței umane, medicul a negat. El a precizat, însă, că pe viitor experimentele ar putea evolua la alte animale cu o structură mai asemănătoare celei umane, precum maimuțele. Iar aici ar putea apărea o problemă de natură etică.
„Pentru a înțelege tulburările psihice avem nevoie de modele mai bune. Și, cu cât aceste modele sunt mai umane, cu atât mai mult va trebui să abordăm aceste probleme etice. Trebuie să găsim un echilibru între potențialele beneficii ale evitării unora dintre suferințele cauzate de aceste tulburări devastatoare ale creierului și riscurile de a genera modele care sunt prea umane”, susține medicul.
Studiul său și al echipei sale a fost publicat în prestigioasa revistă Nature.
Cine este Sergiu Pașca
Sergiu Pașca este născut la Cluj Napoca, pe 30 ianuarie 1982 și a copilărit în Aiud. Pasionat de chimie, a studiat la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu.
Este profesor de Psihiatrie și Științe Comportamentale la Universitatea din Stanford și a fost inclus de cotidianul The New York Times pe lista sa de Vizionari în Medicină şi Ştiinţe.
De asemenea, este câştigătorul din 2018 al Premiului Vilcek pentru Promisiune Medicală Creativă, atribuit de Fundaţia Vilcek.