Este boala anului! O nouă afecțiune psihică îngrijorează specialiștii! Seamănă bine cu depresia, dar e cauzată de pandemie

Sursa: Pixabay

Nu este burnout, nu este nici depresie, însă dă un sentiment de tristeţe şi lipsă de scop în viaţă. Este o afecțiune complexă numită de specialiști languishing.

"Languishing" este termenul folosit de specialiști pentru a descrie o stare mentală proastă în absența unei afecțiuni  mentale diagnosticate, scrie publicația de specialitate verywellhealth.

Descrisă ca o stare de stagnare şi golire de conţinut, de lipsă a unui scop în viață, afecțiunea te face să te simţi ca şi cum ai înota prin noroi în fiecare zi, după formula dr. Adam Grant, scrie New York Times. Pur și simplu nu mai vezi rostul lucrurilor. Şi pe măsură ce medicii şi cercetătorii caută un tratament pentru simptomele fizice ale COVID-ului de lungă durată, mulţi oameni din întreaga lume se luptă cu efectele emoţionale ale pandemiei.

Afecțiunea are legătură cu solicitarea nervoasă din pandemie

În primele luni ale pandemiei, sistemul creierului de detectare a ameninţărilor, numit amigdală, a fost în alertă. Pe măsură ce au fost puse în aplicare măsuri de protecţie, sentimentul de frică a mai dispărut, mai ales prin activităţi de rutină. Dar pandemia nu s-a terminat, iar starea de angoasă acută a dus la o afecţiune cronică, lâncezirea.

Idolul lui Mircea Badea. N-a mai văzut niciodată un om ca el

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Languishing este, în fapt, absenţa bunăstării. Pacientul nu prezintă simptome de boli psihice, dar nici nu sunt perfect sănătoşi din punct de vedere mental. Ei nu mai funcţionează la capacitate maximă, nu mai au motivaţie, nu se mai pot concentra, iar riscul lipsei chefului de muncă este triplu.

Seamănă bine cu depresia, dar nu e

Termenul  a fost propus de sociologul Corey Keyes, care a observat că mulţi oameni care nu erau depresivi nu mai erau nici activi. Cercetările sale sugerează că aceştia ar putea trece prin episoade depresive sau anxioase în următorul deceniu, mai mult decât cei care sunt deja depresivi . Spre exemplu, lucrătorii din sistemul sanitar din Italia care au suferit de "languishing" în 2020 au prezentat un risc de 3 ori mai mare de a fi diagnosticaţi cu stres posttraumatic decât ceilalţi.

De asemenea, tulburarea are simptome comune cu burn out-ul sau epuizarea, au mai remarcat specialiștii. Deși nu se simt ca având o dispoziție înfloritoare, cei care suferă de languishing nu au un diagnostic depresiv, explică cercetătorul australian Matthew Iasiello, unul dintre autorii studiului.