Sărbătorile de iarnă nu sunt doar un motiv de bucurie și de optimism, ci pun și o presiune socială mare pentru mulți dintre noi. Te simți obligat parcă să fii fericit, iar de aici până la sentimentul de nefericire poate fi doar un pas. Psihologul ne învață cum să ne bucurăm cu adevărat de spiritul Sărbătorilor și să recunoști corect dacă ai motive să te simți trist.

Freud susţinea că în cadrul sărbătorilor, excesele sunt nu doar recomandate, dar chiar impuse. Se referea oare întemeietorul psihanalizei la felul în care uneori, camerele de gardă din Europa de Est se umplu cu oameni care au făcut excese alimentare şi/sau bahice?

Ne-am aventura să răspundem, cu o oarecare certitudine, că nu! Excesul evocat de psihanaliză se referă la emoţie şi, în general, la o tipologie a raportării la timpul sacru, specific oricărui ceremonial, explică psihologul Călin Horia Bârleanu de la Clinica ALIAT. 

Sărbătorile, un „adeziv” social care vorbesc despre nevoia de apartenență

Ne referim aşadar mai ales la felul în care Sărbătorile adună aproape întreaga colectivitate. Asumarea unui ritual îndeplineşte un scop pe care l-am compara cu „adezivul” social, abordând nevoia de apartenenţă. Cu atât mai mult  astăzi, felul  în care ne asumăm aceeaşi sărbătoare este expus, fără niciun fel de filtru uneori, pe reţelele de socializare, unde viaţa începe tot mai mult să fie trăită şi expusă.

Prezent în vieţile noastre, fără să-l simţim sau să-l recunoaştem întotdeauna, timpul sacru, peste care se proiectează aşteptări şi experienţe personale, intime, are forme cât se poate de diferite. Finalizarea studiilor, onomastica sau ritualurile de trecere impun o formă a timpului care este perceput prin importanţa momentului trăit. 

Care sunt simptomele depresiei de Sărbători

Depresia, ca şi anxietatea, reprezintă tulburări de sănătate mentală cât de poate de serioase. Tristeţea în exces, nejustificată uneori, sentimentele de gol şi neputinţă, alături de unele izbucniri emoţionale, tulburarea somnului şi dispariţia apetitului (alimentar şi sexual) sau ideile suicidare sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute semne ale depresiei, în timp ce anxietatea are componente ceva mai vizibile pe fond somatic. Frecvente la unii, mai ales la începutul nopţii, amintim palpitaţii cardiace şi, mai ales, modificarea ritmului respiraţiei. Transpiraţia poate însoţi aceste modificări sau percepţii ale propriului corp.

În urmă cu doar câteva luni o prestigioasă revistă de neuroştiinţe prezenta o lucrare despre felul în care anxietatea impactează abilitatea de a percepe schimbări în tiparul de a respira, ceea ce nu face decât să favorizeze un atac anxios şi convingerea că ceva nu este în regulă. Studiul, desfăşurat la Universitatea din Zurich, arată pentru prima dată în mod concret cum relaţia dintre creier şi corp este afectată sau chiar ruptă. 

Anxietatea de Sărbători, mai ales în contextul călătoriilor, nu trebuie condamnată gratuit. Mai ales în contextul restricţiilor sanitare, ea poate fi justificată de o realitate construită să provoace, prin instabilitate şi schimbare continuă, anxietate. La polul opus se află  indiferenţa superioară a celor care pornesc fără a verifica, prin cele mai simple mijloace, noile reguli sau restricţii, supunându-se unor situaţii neplăcute. 

Crezi că ești nefericit? Uită-te în jur la cel mai apropiat om cu adevărat nefericit

Cazurile sociale, alcătuite din oameni care nu au venituri, se referă adesea la copii sau adulţi care nu mai au pe nimeni, dar care suferă în egală măsură. Însă, sentimentele de singurătate apar la fel de des și unde există compania familiei sau a unui partener, sugerând existenţa unei tulburări depresive.

Pe lângă asociaţiile sau grupurile organizate care încearcă să identifice cazurile şi să le abordeze, prin metode simple, am propune o metodă mai simplă şi poate la fel de eficientă – să identificăm vecinul sau cel mai apropiat om afectat de singurătate în această perioadă. Gândindu-ne la el, ar trebui ca celelalte acţiuni, de suport, să vină în mod reflex. 

Iată cum să planifici Sărbătorile ca să te bucuri de ele

Sărbătorile sunt, adesea, momente în care stresul atinge niveluri înalte. Cheltuielile sau disconfortul financiar, oboseala uneori cronică, alteori venind din epuizarea specifică maratonului de sarcini în plus celor specifice familiei şi serviciului, superficializarea momentului, incapacitatea de a intra în rol, distanţa de cei dragi reprezintă provocări serioase care se opun timpului sacru menționat. Presiunea de a fi fericiţi sau „fericirea ca obligaţie”, pentru a ne referi la un cunoscut eseu, constituie o sursă la fel de importantă de stres, care se interpune între noi şi stările de bine sau de armonie, linişte, atât de importante în fiecare zi. 

Mijloacele de a aborda presiunea Sărbătorilor, evitând astfel anxietatea sau/şi depresia, pornesc de la o bună planificare. La fel de multă atenţie poate fi acordată şi bugetului rezervat sărbătorilor, odihnei (peste care se trece, din nefericire, în mod constant), activităţii fizice şi, mai ales, interacţiunii sociale şi calităţii acesteia. Imperativul cu care se vehiculează ideea de „a fi mai bun”, invitând la diferite comportamente, nu trebuie să devină prilej pentru stres şi cu atât mai puţin pentru o tăcută judecată sau critică de sine. 

Nu trebuie să fim fericiți, ci să fim noi înșine

Se tot spune că de Sărbători trebuie să fim fericiţi. Ceea ce, evident, provoacă aceeaşi presiune de a fi într-un anumit fel. De sărbători, dacă „trebuie” să fim în vreun fel, acela este noi înşine. Alături de cei de care ne dorim, făcând exact ceea ce ne face plăcere. Aici se ascunde excesul la care se referea cu subtilitate Freud, şi nu în registrul alimentar, acolo unde este cel mai uşor şi la îndemână să acţionăm.

Fidelitatea faţă de valorile noastre, faţă de regulile familiei noastre, ascunde rezistenţa în faţa discursurilor de tipul „trebui să fii/faci”. Miza pe termen lung este cu bătaie lungă, vizând întreaga viaţă. Să practicăm fidelitatea faţă de ceea ce simţim, nu doar de Sărbători, ci şi în afara lor, conchide psihologul Călin Horia Bârleanu.