Candidații pentru voturile „rusofile” în Bulgaria sunt tot mai numeroși. La următoarele alegeri se așteaptă pentru prima dată un partid pro-rus clar branduit - cel al rusofilului „spion” Nikolai Malinov, dar în joc rămâne și nou-branduitul drept ortodox “Ataka” al lui Volen Siderov, la fel și “Renașterea” lui Kostadin Kostadinov, fără a aminti de Partidul Socialist Bulgar (BSP), care în mod tradițional ia voturile pro-ruse.
Totuși, în ultimii ani, BSP s-a angajat într-o retorică mai naționalist-populistă și, de ceva timp, a intrat chiar mai mult în cadrul ideologic, angajându-se în criticile vocilor liberale și de dreapta împotriva guvernului autoritar și corupt al Bulgariei. BSP susține cele trei luni de proteste anticorupție, iar oamenii lui Kostadin Kostadinov (numiți Kostia Kopeikin) sunt implicați activ în proteste, după ce anterior au organizat propriile proteste.
Cu toate acestea, însă, sprijinul partidului lui Kostadinov este de 0,8%, potrivit ultimului sondaj al Alpha Research.
Cel mai probabil, afluxul de partide pro-ruse vine de la presupunerea liderilor acestora că aceasta este o nișă electorală fructuoasă. O serie de studii din ultimii ani au arătat că bulgarii sunt cei mai mari rusofili din Uniunea Europeană, iar Pew Research Center a constatat chiar că bulgarii au cea mai pozitivă atitudine față de Putin și Rusia din întreaga lume.
Aceste tendințe au fost confirmate și de Institutul Rus pentru Studii Strategice, condus de generalul-locotenent Leonid Reșetnikov.
Calculele sociologice bazate pe diferiți indicatori arată că există aproximativ 700.000 de potențiali votanți pe nișa rusofilă, dar acest lucru nu înseamnă că un astfel de partid poate lua atâtea voturi, a declarat, pentru Mediapool, Pârvan Simeonov de la Gallup International.
Una este să spui că ești „patriot”, alta e - „rusofil”
"Noi de ani de zile monitorizăm încrederea în anumite țări și în UE. Pentru Rusia oscilează, în mod tradițional, o încredere de 40:40 în neîncredere. Acest lucru înseamnă că aproximativ 2 milioane de oameni spun că au încredere în Rusia. Alți indicatori arată că 1/3 dintre aceștia sunt potențiali alegători pe nișa rusofilă. Dar cât de real ar vota de fapt pentru un astfel de partid este o întrebare absolut ipotetică, deoarece vor exista multe astfel de formațiuni pe teren - BSP și câteva partide mai mici, inclusiv cea ortodoxă din jurul „Ataka”. Deci situația este a nenăscutului Petko - mai întâi oamenii trebuie să se obișnuiască cu un astfel de proiect, apoi să concureze cu ceilalți, însă nu sunt sigur că există timp pentru toate acestea până la alegeri", a explicat Simeonov. Potrivit acestuia, spre deosebire de nișa patriotică, care a fost deja testată și într-un anumit sens completată, nu există niciun partid care să se poată declara în mod clar rusofil.
„Vom vedea dacă în cele din urmă iese cineva și spune: „Eu sunt rusofil”... Acest lucru nu este tocmai jucat, toată lumea spune: „Sunt patriot” sau ceva de genul acesta”, a spus Pârvan Simeonov, dar a adăugat că cel puțin până acum nu vede cum acest lucru ar duce la un sprijin serios pentru vreun partid rusofil.
Nimic nu împiedică, desigur, ca politicile și opiniile pro-ruse să fie împinse ca un adevărat interes bulgar - așa a sunat retorica BSP la începutul tranziției, dar de-a lungul anilor și odată cu aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană și NATO, a devenit ușor incomod să se te afișezi ca tovarăș a lui Putin.
Cu toate acestea, Bulgaria este încă Calul Troian al Rusiei, dar acest lucru nu se datorează numai tendințelor rusofile în rândul bulgarilor, ci și strategiei conducătorilor, ce îmbină corupția cu agilitatea politicii externe. În cei 11 ani de când e prim-ministru, premierul Boiko Borisov și partidul său GERB au menținut cu sârguință dependența energetică a Bulgariei față de Rusia și au fost promotorii intereselor energetice ruse în UE.
În încercarea de a acoperi acest fapt, Borisov a ajuns la diverse perversiuni - de exemplu,el a fost de acord ca Bulgaria să construiască pe banii ei gazoductul rusesc Turk Stream pe teritoriul bulgar, dar l-a numit Balkan Stream.
În urmă cu doi ani, cabinetul lui Borisov a refuzat expulzarea unor diplomați ruși din cauza tentativei de asasinat a agentului dublu Serghei Skripal și a fiicei sale, la Londra.
Astfel, Sofia a rămas una dintre excepțiile din UE, ce nu a acceptat concluziile serviciilor occidentale, conform cărora Moscova se afla în spatele încercării de a otrăvire a lui Skripal.
Absurdul a mers atât de departe încât luna trecută Borisov s-a alăturat poziției celorlalți lideri din UE, condamnând otrăvirea liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi cu Novichok, dar nu a ridicat niciodată problema otrăvirii similare a trei cetățeni bulgari de către cetățenii bulgari, ce a avut loc în 2015.
În acest context, expulzarea câtorva diplomați ruși din Bulgaria, sub acuzații de spionaj, pare a fi o încercare nu foarte originală de mimare, care puțin probabil să inducă în eroare pe cineva cu privire la poziția reală a guvernului bulgar cu privire la încălcările din ce în ce mai periculoase ale Rusiei asupra democrațiilor europene.
„Rusofilii” lui Malinov
Este interesant de văzut dacă liderul Mișcării Rusofili, Nikolai Malinov, care a fost protagonistul scandalului inventat cu spioni de anul trecut (potrivit primului ministru Boiko Borisov), nu a decis să-l folosească drept trambulină pentru o carieră politică. În septembrie, el a anunțat că va înregistra un partid pentru a candida la alegerile parlamentare.
"Cred că aceste valori care ne unesc cu Rusia sunt valorile care vor salva Bulgaria. Partidul nostru este o continuare firească a acestei rusofilii culturale, la care au țin foarte mult", a declarat Malinov pentru bTV.
"Când am început cu rusofilia, aceasta era timidă, iar acum este deja un factor în Bulgaria. Are o influență, ceea ce arată lumii că Rusia și Bulgaria sunt împreună".
„Ataka” și ortodoxia
Liderul Partidului Ataka, Volen Siderov, și-a rebranduit în ultimele luni partidul - de la naționalist la ortodox. Misiunea sa este de a proteja ortodoxia orientală, condusă de Rusia. Toată lumea își amintește cum s-a aruncat să-l apere pe Patriarhul rus Kirill, numit de către partenerul său de atunci de coaliție, Valeri Simeonov, „polițist KGB de rangul doi”.
Acum, Volen este complet umil, cel puțin judecând după apelul său pentru crearea noului „Ataka”.
"Acceptând eroarea universală din lumea creștină de a ne dezvolta țările ca fiind laice, ne-am îndepărtat de sistemul de valori perfect care este Ortodoxia! Prin crearea unor legi și reguli incompatibile cu Legile și Regulile lui Dumnezeu, noi am pierdut binecuvântarea lui Dumnezeu și, astfel, înțelepciunea necesară pentru a nu păcătui!"
În acest stadiu, însă, partidul „ortodox” nu este recunoscut de cetățeni, iar sondajele sociologice nu îi oferă șanse pentru a intra în parlament.
"Renaşterea"
Partidul “Renașterea” al lui Kostadin Kostadinov este, de asemenea, un admirator și proclamator al valorilor președintelui rus Vladimir Putin. La ultimele alegeri parlamentare din 2017, partidul a primit 1,1% din voturi și a rămas în afara Adunării Naționale. Ultimele sondaje de opinie acordă Partidului “Renașterea” un sprijin mai mic de 1%.
BSP: Să normalizăm relațiile cu Rusia
În timpul celui de-al 50-lea Congres al BSP, liderul partidului, Cornelia Ninova, s-a pronunțat pentru normalizarea relațiilor cu Rusia.
"Interesul național al Bulgariei ne impune să ne normalizăm relațiile cu Rusia, să construim, să facem comerț, să călătorim, să avem schimburi culturale. Sancțiunile aduc atingere acestor aspecte. O parte a societății ne acuză că suntem rusofili, alta că vrem relațiile de parteneriat bune cu Statele Unite și spun: "Dacă e așa, atunci sunteți rusofobi. Aceasta este o politică a extremelor, filo ori fob. Cât timp ne vom împărți oamenii noștri așa?", a comentat Ninova.
Un studiu realizat de institutul independent de cercetare Political Capital a constatat anul acesta că BSP este cel mai pro-partid rus în rândul marilor familii politice europene.
BSP câștigă în mod tradițional o mulțime de voturi „rusofile” și, dacă ajunge la putere din întâmplare și dacă miniștrii săi nou aleși din guvernul din umbră intră în adevăratul Consiliu de Miniștri, o întoarcere către trecut și către Rusia pare inevitabilă.
Radev și Rusia
Președintele bulgar Rumen Radev ia legătura cu Rusia din momentul în care candidatura sa a fost lansată de BSP, din cauza intervenției lui Reșetnikov și a pronunțatelor teze pro-ruse din timpul campaniei sale.
Cu toate acestea, în calitate de președinte, el s-a abținut în a susține în mod deschis sprijin pentru Moscova la nivel european și a fost de aceeași părere ca Boiko Borisov cu privire la expulzarea diplomaților ruși în cazul Skripal.
În ultimele luni de confruntări serioase între cele două palate, când Rumen Radev a descris partidul de guvernământ ca fiind „mafiot” și i-a cerut demisia, propagandiștii ce gravitează în jurul GERB nu găsesc nimic altceva de care să-l acuze pe președinte, cu excepția unei apropieri de BSP și de Rusia.
Aceștia avertizează că angajamentele pro-ruse ale lui Radev reprezintă o amenințare la adresa securității naționale, ceea ce pare demagogie, având în vedere dedicarea cu care guvernul bulgar deservește interesele lui Putin.
În ansamblu, Rusia are suficiente pârghii de influență în Bulgaria pentru a conta pe grupul de partide pro-ruse marginale. Cu toate acestea, prezența lor va consolida și mai mult influența rusă în Bulgaria. Articol de Simona Konstadinova, Nikola Lalov (Rador)